sâmbătă, 29 noiembrie 2014

Moldova

Alegerile parlamentare din Republica Moldova de pe 30 noiembrie au fost calificate drept un proces electoral cu miză geopolitică: contează mai puţin ideologiile şi planurile de guvernare, mult mai importantă fiind orientarea partidelor în planul politicii externe. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Miroase a dictatură în Moldova: „Gata cu democraţia!“ Preşedintele CC a Republicii Moldova: Rusia se implică masiv şi nedori... În acest moment sunt conturate două tabere: partidele care susţin continuarea procesului de apropiere de Uniunea Europeană şi cei care susţin integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală coordonată de Moscova.  Din prima tabără fac parte Partidul Liberal Democrat (PLDM) condus de fostul premier Vlad Filat; Partidul Democrat (PDM) condus de Marian Lupu (secondat de Vlad Plahotniuc, un controversat om de afaceri) şi Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu.  De cealaltă parte se regăsesc Partidul Comuniştilor din Republica Moldova condus de fostul preşedinte Vladimir Voronin, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova condus de Igor Dodon şi Partidul Patria aflat în trena omului de afaceri Renato Usatîi (exclus definitiv din cursa electoral cu o zi înainte de alegeri). Pe buletinele de vot au fost înscrişi 26 de concurenţi electorali, dintre care 22 de partide şi patru candidaţi independenţi, însă doar partidele enumerate mai sus au şanse reale să intre în Parlamentul de la Chişinău.   Sondajele Sondajele de opinie din ultimele săptămâni dinaintea scrutinului îi cotează diferit pe concurenţi: PCRM ar urma să primească între 17 şi 20%, PLDM – de la 15 la 17%; PDM între 12 şi 14% din voturi; PL între 6,5 şi 8,5%; Partidul Patria era cotat între 8 şi 9%, iar PSRM a înregistrat oscilaţii ale intenţiilor de vot între 4,7 şi 7%. Pragul electoral este de 6% pentru partide, 9% pentru coaliţii electorale formate din 2 partide şi 11% pentru coaliţii de trei sau mai multe partide.   Excluderea lui Usatîi Campania electorală din Republica Moldova a atins punctul de fierbere în ultima săptămână, când au fost făcute mai multe dezvăluiri. Organele de forţă au arestat mai mulţi membri ai grupării extremiste de stânga ANTIFA, la locuinţele cărora au fost găsite arme de foc şi muniţii, cei reţinuţi fiind acuzaţi că pregăteau declanşarea unor tulburări de stradă la Chişinău după alegerile parlamentare. Cei arestaţi sunt cunoscuţi ca apropiaţi ai unor foşti membri ai Partidului Comuniştilor (Mark Tkaciuk, Grigore Petrenco, persoane care au fost excluse de Voronin din conducerea partidului tocmai datorită vederilor lor extremiste).   Însă surpriza majoră a perioadei pre-electorale de la Chişinău a fost constituită de excluderea lui Renato Usatîi (foto dreapta). Acesta, un om de afaceri în vârstă de 36 de ani şi-a câştigat o amplă susţinere în Republica Moldova datorită numeroaselor acte de caritate şi a concertelor gratuite din ultimii doi ani. O serie de dezvăluiri jurnalistice recente îl arată pe Renato Usatîi ca fiind implicat în cercul oamenilor de afaceri din jurul Căilor Ferate Ruse, dar şi cu legături strânse cu lumea interlopă din Rusia şi Republica Moldova. În perioada campaniei electorale au fost repetate acuzaţiile aduse lui Usatîi că ar fi comandat tentativa de asasinat împotriva bancherului rus Gherman Gorbunţov. De asemenea a apărut pe Youtube o înregistrare în care Renato Usatîi recunoştea că lucrează cu serviciile de informaţii ale Federaţiei Ruse şi că toată averea sa depinde de bunăvoinţa unor oameni foarte puternici de la Moscova. În timpul campaniei electorale Usatîi a făcut declaraţii şocante, afirmând că va construi un Zid Chinezesc la graniţa cu România sau că va transforma Ambasada SUA din Chişinău într-un club de karaoke.   În cursul zilei de miercuri 26 noiembrie, cu trei zile înainte de alegeri, Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a cerut excluderea lui Usatîi de pe lista electoral, acesta fiind acuzat de poliţie că a folosit ilegal în campania electorală opt milioane de lei moldoveneşti, bani aduşi din Federaţia Rusă. Decizia CEC a fost confirmată pe 27 noiembrie de Curtea de Apel de la Chişinău, iar pe 29 noiembrie, cu o zi înainte de alegeri, Cortea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova a menţinut decizia de excludere a lui Renato Usatîi de pe lista electorală.   Renato Usatîi a fugit la Moscova în cursul nopţii de joi spre vineri, afirmând că se teme că va fi arestat. În cursul zilei de sâmbătă a susţinut o conferinţă de presă la agenţia oficială a Moscovei, RIA Novosti, unde i-a încurajat pe susţinătorii săi să meargă la vot şi să voteze pentru Partidul Patria, chiar dacă acesta este exclus din listă. Conform unei analize făcute de Mihail Bologan, majoritatea voturilor care ar fi trebuit să meargă la Usatîi vor merge spre comunişti şi socialişti, restul urmând să fie împărţite între partidele pro-europene.   Temerile lui Igor Dodon Partidul Comuniştilor a depus pe 9 octombrie o sesizare la CEC în care reclama faptul că pe lista candidaţilor PSRM se regăseşte un membru al unui partid diferit, ceea ce înseamnă că ar fi vorba de un bloc electoral mascat. Igor Dodon a susţinut mai multe conferinţe de presă în care a reclamat faptul că nu este tratat corect şi că se teme de faptul că îi va fi impus un prag electoral de 9%, ca pentru un bloc electoral.   Igor Dodon (foto dreapta) a afirmat pe tot parcursul campaniei electorale dorinţa sa ca Republica Moldova să denunţe acordul de asociere cu Uniunea Europeană şi să semneze un acord de aderare la Uniunea Vamală a Rusiei. Dodon, împreună cu fostul premier communist Zinaida Greceanîi (trecută la socialişti) s-au întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin, imaginea celor trei umplând străzile Chişinăului cu sloganul PSRM ”Împreună cu Rusia în Uniunea Vamală”. Dodon a mai lansat şi informaţia că ar fi convenit cu autorităţile ruse ca imigranţii din Republica Moldova plecaţi la muncă în Rusia să beneficieze de o amnistie şi să nu mai fie expulzaţi. Informaţia a fost infirmată de Ministerul de Externe de la Chişinău, dar şi de faptul că expulzările de cetăţeni moldoveni din Federaţia Rusă au continuat.   Posibile coaliţii post-electorale Vladimir Voronin şi-a modificat discursul în timpul campaniei pentru parlamentarele din 30 noiembrie: în loc să ceară denunţarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, liderul comunist a cerut renegocierea acestuit tratat şi amânarea aplicării lui. Această modificare de atitudine, alături de radicalizarea discursului anti-european venit dinspre Igor Dodon şi Renato Usatîi, a stârnit temeri cu privire la o eventuală coaliţie a pro-europenilor cu comuniştii. Aceste temeri au fost răspândite, după ce liderii partidelor pro-europene s-au pronunţat împotriva unei astfel de coaliţii. La rândul lui, Vladimir Voronin a exclus orice fel de viitoare alianţă cu Usatîi sau Igor Dodon, pe care i-a atacat vehement în timpul campaniei electorale.   2020, aderarea Republicii Moldova la UE Prin ratificarea Acordului de Asociere şi aprobarea unei rezoluţii în care se menţionează că aceasta nu este ultima etapă a procesului de apropiere de UE, Parlamentul European a arătat Republicii Moldova calea care trebuie urmată pentru un viitor comun, european. Declaraţia îi aparţine preşedintelui PLDM, Vlad Filat (foto dreapta), în cadrul unei conferinţe de presă susţinute în comun cu europarlamentarul leton, Sandra Kalniete, vicepreşedintele Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European.   Liderul PLDM a subliniat că „Europa nu are alternativă”, iar tot ceea ce propun adversarii integrării europene nu va face decât să scufunde ţara în haos. „Denunţarea sau renegocierea Acordului de Asociere ar fi echivalentul trădării vocaţiei europene a ţării noastre. Pentru a progresa pe calea integrării europene, Moldova poate conta pe partenerii săi europeni. PLDM a fost dintotdeauna vârful de lance al integrării europene şi va rămâne motorul acesteia, având un obiectiv ambiţios: aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Vlad Filat. Poziţia liberal-democraţilor nu se rezumă doar la opţiunea fermă pentru implementarea Acordului de Asociere, ci şi la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană în anul 2020, ca obiectiv strategic. Vlad Filat a precizat că singura cale a Republicii Moldova este Uniunea Europeană, adăugând că dacă s-ar organiza un referendum privind vectorul extern, majoritatea cetăţenilor ar opta pentru integrarea în UE.   Republica Moldova, în marea familie europeană Preşedintele PDM, Marian Lupu (foto dreapta), a subliniat recent că alegerile parlamentare vor reprezenta o luptă dintre doi vectori geopolitici, vectorul european şi vectorul estic. Această polarizare a scenei electorale l-a determinat pe liderul PDM să susţină că doctrinele partidelor nu vor avea un rol deosebit în scrutinul ce urmează.   „Nu va fi o luptă doctrinară, pe oameni nu-i interesează doctrinele. Lupta se va da pentru parcursul de mai departe al ţării”, a declarat Lupu. Politicianul democrat a remarcat că Acordul de Asociere semnat cu UE este o provocare, dar şi o şansă extraordinară de dezvoltare economică şi de asigurare a bunăstării populaţiei. „Spre deosebire de alte formaţiuni politice interesate doar de aspectul politic al acestui proces, PDM va acorda o atenţie foarte mare la componenta economică. Vom opta şi pentru ceea ce ţine de politic, dar între timp ne propunem să punem un accent pe potenţialul de dezvoltare economică oferit de acest acord. Republica Moldova trebuie să vină în marea familie europeană nu ca un partener slab şi subdezvoltat, să stea cu mâna întinsă, trebuie să intre în familia europeană ca un partener economic dezvoltat, cu demnitate”, a explicat Lupu.   Liberalii merg pe propriul drum Singurul partid de pe scena politică din Republica Moldova care susţine concomitent aderarea la UE şi parteneriatul cu SUA, implicit integrarea în NATO, este Partidul Liberal. Liberalii consideră că „viitorul Republicii Moldova este doar în NATO şi UE”.   Liderul PL, Mihai Ghimpu (foto dreapta), a subliniat că formaţiunea insistă asupra câtorva idei importante în această campanie electorală şi anume: abrogarea articolului din Constituţie privind neutralitatea Moldovei, parteneriatul cu SUA, aderarea la UE, modernizarea forţelor armate şi asigurarea compatibilităţii acestora cu NATO. Partidul Liberal susţine câteva politici în domeniul apărării,  privind modernizarea forţelor armate şi asigurarea compatibilităţii acestora cu NATO. Unul din proiecte vizează mărirea cheltuielilor pentru apărare, de la 0,3%-0,5% la 2% din PIB. Transformarea corpului de ofiţeri într-un corp de elită al societăţii, crearea unei companii care va produce tehnică militară necesară Armatei Naţionale, dar şi pentru export, reprezintă alte politici pe care liberalii le susţin. Un alt proiect politic este înfiinţarea Serviciului de Informaţii Militare şi creşterea gradului de interoperabilitate cu armatele statelor NATO.   Comunişti blânzi, socialişti radicali Spre deosebire de liderii PLDM şi PDM, liderul PCRM, Vladimir Voronin (foto dreapta), insistă asupra revizuirii părţii politice a Acordului de Asociere cu UE pe motiv că ar pune în pericol suveranitatea Republicii Moldova. Voronin susţine că Acordul de Asociere a fost semnat prea devreme. „Nu au pregătit ţara de implementarea Acordului. Totodată, au fost deteriorate şi relaţiile cu Rusia. Republica Moldova nu este gata de a adera la Uniunea Europeană, nu va fi gata nici peste cinci ani şi nici chiar peste zece ani, poate peste vreo 25 de ani. Eu nu mă opun integrării europene, dar ţara trebuie pregătită, trebuie modernizată”, a menţionat liderul comuniştilor.   Preşedintele PSRM, Igor Dodon, întors din vizită de la Moscova, unde s-a întâlnit şi cu vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a declarat recent că Federaţia Rusă va ridica interdicţia pentru mărfurile moldoveneşti dacă statul va renunţa la Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Perspectiva politică a socialiştilor este mai radicală decât cea a comuniştilor. Practic, socialiştii se poziţionează complet antagonic faţă de partidele pro-europene. Dodon a subliniat că în prima şedinţă a legislativului care se va forma după 30 noiembrie, va veni cu un proiect de lege privind denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Citeste mai mult: adev.ro/nft521
Trimiteți un comentariu