vineri, 28 noiembrie 2014

Previziune

  • ACCESĂRI: 266

srsLa fel cum a fost debarcat de la conducerea partidului Ion Iliescu, dupa ce a pierdut alegerile. Sau Adrian Nastase. Sau Mircea Geoana. La fel cum si-au pierdut functia si liderii celorlalte partide, atunci cand au fost invinsi. Vezi cazul Tariceanu. Ca sa ma opresc aici, la un singur exemplu. Cand am facut, pana in ultimul moment, afirmatia ca Victor Ponta fie nu va candida, fie va pierde alegerile prezidentiale si apoi si functia de prim-ministru, multi s-au indoit. La fel cum vor fi multi cei care nu vor acorda nici acum vreun credit prognozei mele.
Este insa o lege a vietii politice. Nu numai a celei din Romania. Pretutindeni in lume se intampla la fel. In politica, invinsilor li se ia capul. Cele cateva exceptii de pe mapamond, ma refer, fireste, la societatile cat de cat democratice, nu fac decat sa confirme regula de mai sus. Ponta va pati la fel. Va pierde si functia de prim-ministru si presedintia partidului.
De ce cei mai multi afirma contrariu? Din simplu motiv ca Victor Ponta este si prim-ministru. Si, din aceasta calitate, imparte ciolanul. Are painea si cutitul. PSD incearca sa se mai desfete din deliciile guvernarii. Ca atare, exista doua tendinte contrare in acest partid. Una, pragmatica pe termen scurt, aceea de a profita cat se mai poate din guvernare – o traducere corecta se refera la impartirea preferentiala a banului public –, ceea ce presupune pastrarea lui Victor Ponta si in functia de presedinte al partidului, pentru ca altfel pozitia sa de premier ar fi vulnerabilizata. Si o a doua tendinta, pragmatica pe termen mediul si lung, vizeaza debarcarea lui Victor Ponta din ambele functii, pentru ca PSD sa aiba ragazul necesar pentru a se lansa, cu sanse mari de a castiga, in cursa pentru localele si parlamentarele din 2016. Pentru ca altfel, spun partizanii acestei tabere, exista riscul ca de dragul cramponarii de o putere centrala vulnerabilizata, peste doi ani sa fie pierduta nu numai puterea centrala, ci si puterea la nivel local. Cele doua tendinte functioneaza ca o foarfeca pentru Victor Ponta si putinii partizani sinceri pe care ii mai are.
Sa fim realisti! Si, in acelasi timp, cinstiti. PSD nu ar fi ajuns la guvernare fara PNL. Iar Victor Ponta nu ar fi ajuns, fara PNL, prim-ministru. Impingerea in afara USL a liberalilor a fost inceputul sfarsitului pentru echipa Ponta. Un esec pe care ar fi trebuit sa-l inteleaga. Si sa-l previna. Si pe care, astazi, trebuie sa si-l asume.
Cu cat PSD va pastra mai mult timp guvernarea, cu atat va fi mai rau pentru acest partid. Evident, nu pierd o secunda din vedere ca raul principal il vor suporta cetatenii. Cu cat Ponta va fi mai repede debarcat si dintr-o functie si din alta, cu atat mai mult cresc sansele PSD de a se reorganiza. O reorganizare care presupune timp, dar si un efort urias. Pentru ca, pentru prima data in ultimii douazeci si cinci de ani, stanga nu mai are pepiniera. Lipsesc esaloanele de rezerva in materie de conducere, care sa-i mature pe imbogatiti ilegal din plan local, care au capatat denumirea de baroni, dar si pe cei incotopeniti in functii de conducere, intr-un Consiliu National supraponderal.
De aceea, pariez, cum am pariat de cand s-a rupt USL, ca Victor Ponta va pierde si una si alta. Instinctul de conservare al socialistilor este mai puternic decat dorinta sa de a-si rezerva puterea.
Trimiteți un comentariu