marți, 25 noiembrie 2014

Un roman adevarat

Bogdan Aurescu, despre scandalul alegerilor din străinătate: „Diplomaţia română nu poate fi o instituţie slabă”. Primele patru puncte de pe agenda noului ministru de Externe
de Alina Matis astăzi, 15:44
Bogdan Aurescu, despre scandalul alegerilor din străinătate: „Diplomaţia română nu poate fi o instituţie slabă”. Primele patru puncte de pe agenda noului ministru de ExterneFOTO: MAE
Bogdan Aurescu, noul ministru al Afacerilor Externe, a vorbit, marţi, despre prejudiciul de imagine pe care scandalul organizării alegerilor în străinătate l-a avut asupra instituţiei pe care o conduce. Aurescu a subliniat că este important ca Parchetul General să îşi ducă la bun sfârşit ancheta privind alegerile pentru diaspora. În acest timp, a adăugat ministru, MAE trebuie să se asigure că diplomaţia română este o instituţie puternică, pentru că de ea „depinde realizarea intereselor României”.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, care a preluat marţi mandatul de la Teodor Meleşcanu, a declarat, la sediul MAE, că „apreciază că toate aspectele legate de organizarea alegerilor şi de implicarea MAE în acest proces trebuie clarificare, iar responsabilităţile trebuie clar stabilite”.  În acest sens, Aurescu a subliniat că ancheta Parchetului General este foarte importantă, căci ea va stabili cine este de vină sau dacă există un vinovat pentru proasta organizare a votului diasporei pentru alegerea preşedintelui României, care a dus, în ultimele săptămâni, la demisia a doi miniştri de Externe (Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu).
Dincolo de vinovaţi, Aurescu a comentat că „reputaţia MAE şi a oamenilor săi a avut de suferit”, de pe urma scandalului de la alegeri.
„Diplomaţia română este o instituţie fundamentală a statului român, iar MAE este structura sau instrumentul esenţial care are datoria să pună în aplicare politica externă a României şi să contribuie preponderent, în cea mai mare măsură, la atingerea obiectivelor de politică externă şi a intereselor României pe plan internaţional”, a spus ministrul, în primele lui declaraţii de presă din această calitate.
„Prin urmare, această instituţie nu poate să fie slabă, ci puternică, pentru că de ea depinde realizarea intereselor naţionale ale României. Şi trebuie să fie şi în continuare, mai ales în contextul extrem de complicat de securitate din vecinătatea noastră imediată. Diplomaţia este o instituţie care trebuie să fie capabilă să lucreze neîncetat, zi şi noapte, pentru aceste obiective. De aceea, ea trebuie să fie funcţională – or, ea nu poate să funcţioneze când sunt puse sub semnul întrebării buna credinţă şi profesionalismul şi integritatea oamenilor săi”, a mai declarat Aurescu.
Fiind unul dintre cei mai experimentaţi şi apreciaţi diplomaţi de carieră din Ministerul de Externe, Bogdan Aurescu şi-a afirmat „încrederea în colegii” săi diplomaţi şi consuli, care sunt, „în foarte mare măsură, profesionişti şi integri”. „Îi susţin şi îi îndemn să rămână aşa”, a adăugat noul şef al diplomaţiei române, care a punctat, la fel ca preşedintele Traian Băsescu luni seară, la ceremonia de depunere a jurământului, că România are mare nevoie de stabilitate, continuitate şi predicitibilitate în politica sa externă.
„Această instituţie a diplomaţiei este casa şi căminul meu”
Dincolo de importanţa pe care instituţia diplomaţiei o are pentru ţară, Aurescu a vorbit şi despre rolul pe care această instituţie îl are în viaţa lui: „Pe mine mă cunoaşteţi: de mai bine de 18 ani vin în fiecare zi la serviciu, la minister (iar această sintagmă include şi sâmbete, şi duminici, şi de multe ori şi nopţi).
Am parcurs cariera de diplomat pas cu pas, de la referent relaţii şi ataşat până la ministru-plenipotenţiar. Pentru mine, această instituţie a diplomaţiei este casa şi căminul meu, iar obiectivele de politică externă ale României şi interesele ei pe plan internaţional sunt crezul meu. Mi-am făcut cât am ştiut mai bine datoria, iar ceea ce am făcut pentru diplomaţie şi pentru interesele României este cunoscut şi concret, palpabil”.
Primele trei vizite în calitate de ministru de Externe
Cât despre primele puncte de pe agenda sa, Bogdan Aurescu a declarat că va face prima lui vizită în calitate de ministru la Chişinpu, de 1 decembrie, în condiţiile în care în 30 noiembrie, cetăţenii Republicii Moldova sunt aşteptaţi la urne, în cadrul alegerilor legislative.
„Am avut deja o discuţie telefonică cu dna Natalia Gherman, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova – a fost primul meu contact diplomatic cu un alt omolog - şi am analizat împreună situaţia din regiune şi din Republica Moldova”.
A doua vizită a lui Aurescu va avea loc la Bruxelles, la NATO, pentru reuniunea miniştrilor de externe ai Alianţei din 2 decembrie. „Voi urmări adoptarea unei decizii de continuare în 2015 a măsurilor de reasigurare. Este vorba de zboruri AWACS, exerciţii militare centrate pe scenarii de tip art. 5 al Tratatului de la Washington, prezenţă rotaţională aliată; evaluarea stadiului implementării Planul de acţiune pentru creşterea capacităţii de reacţie a Alianţei – Readiness Action Plan, astfel încât să se obţină cât mai curând rezultate vizibile – mă refer aici mai cu seamă la materializarea unei prezenţe aliate pe teritoriul naţional. Vor fi abordate la reuniunea NATO din 2 decembrie şi modalităţile de sprijin pentru Ucraina, discutarea ultimelor evoluţii de securitate şi priorităţile guvernului ucrainean (în cadrul unei reuniuni a Comisiei NATO-Ucraina la care voi participa). În acest context, voi discuta şi voi prezenta stadiul operaţionalizării Fondului NATO de sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei, unde România a preluat calitatea de naţiune-lider, prin SRI, şi unde s-au făcut deja progrese importante”, a explicat ministrul.
La o zi după reuniunea miniştrilor de Externe din cadrul NATO, Bogdan Aurescu va participa, tot la Bruxelles, la reuniunea coaliţiei internaţionale anti-ISIL. 
A treia vizită externă va avea loc în 4-5 decembrie, la Basel, în Elveţia, la reuniunea miniştrilor de externe ai OSCE, care se va concentra mai ales pe situaţia din Ucraina şi pe conflictele îngheţate din regiune.
Trimiteți un comentariu