joi, 4 decembrie 2014

FMI, durerea romanilor

Avem sau nu avem nevoie de FMI?

de Florin Otrocol, 04 decembrie 2014,

Fondul Monetar Internațional (FMI) va negocia în această săptămână cu executivul condus de premierul Victor Ponta, anul finaciar 2015. Guvernul forțează acceptul FMI pentru creșterea deficitului bugetar cu 0,1% din PIB, de la 2,0 la 2,1 % pentru cofinanțări, o creștere a bugetului Ministerului Apărării Naționale cu 0,3 procente din PIB având în vedere situația conflictuală din Ucraina, în condițiile în care ținta pentru deficitul bugetar aferent anului viitor fiind de 1,4 %.

Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, infirmă orice speculație cu privire la intenția unei propuneri cu privire la modificarea în plus a nivelului taxelor sau impozitelor. În acelasi plan propus FMI-ului se vizează reducerea TVA-ului cu maxim două procente la unele produse alimentare, ceea ce ar aduce la reducerea cuantumului colectării TVA la bugetul național cu aproximativ 4,0 miliarde de lei. Delegația FMI, care nu a venit singură la negocieri ci însoțită de o altă delegație din partea Comisiei Europene, respinge până la acest moment reducerea TVA-ului fără acoperire prin creșterea unor taxe, mai ales că încă nu s-au configurat, cel puțin pentru opinia publică, sursele care vizau acoperirea deficitului bugetar creat prin reducerea CAS cu celebrele cinci procente, respectiv 4,8 miliarde de lei. Dacă în perioada când se afla în opoziție premierul Ponta taxa fosta putere și comisiile de negociere ale FMI prin declarații de genul:"Stimați oameni de la FMI, ne descurcăm și fără voi" sau " De ce luăm banii de la ei, ce facem cu ei și cine îi va plăti? Este o sinucidere națională! Se iau bani pentru a se mai ține Guvernul și după ei potopul. De unde dăm banii înapoi?", după preluarea puterii și investirea unui nou Guvern condus de domnia sa, în urma unor critici din partea actualei opoziții poziția s-a schimbat radical și am avut parte de declarații de genul: "Am un certificat de sănătate fiscală și bugetară, de reforme structurale de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.". Reamintesc faptul că FMI ne-a "ajutat" la ananghie cel puțin în 2009, când datorită unui împrumut de 13,5 miliarde euro, chiar prin recurgerea la austeritatea teribilă care a dus inculsiv la tăierea slariilor și pensiilor și creșterea TVA-ului de la 19 la 24%, Guvernul Boc de la acea vreme a reușit să țină economia țării pe o line de plutire. Este foarte adevărat că nici acum nimeni, nici măcar fostul premier Boc nu a explicat clar unde s-a dus acei bani împrumutați de la FMI, însă certtitudinea este că fără FMI nu ne-am fi descurcat. De la revoluție încoace am avut parte de opt acorduri încheiate cu FMI (1991, 1992, 1994, 1997, 1999, 2001, 2009, 2011) în valoare totală de aproximativ 20 de miliarde euro, unul suspendat în 2004 în valoare de 295 milioane de euro, și ultimul acord aflat în desfășurare (care face parte din negocierea din această săptămână) în valoare de aproximativ 2,1 miliarde euro. Potrivit datelor BNR, datoria României către Fondul Monetar Internaţional s-a redus, în septembrie faţă de august anul curent, cu 193 de milioane de euro, la 1,9 miliarde de euro. În ultimul an, România a plătit peste 3,8 miliarde de euro din datoria pe care o are faţă de FMI. Până în prezent negocierile purtate de toate guvernele României cu FMI au păstrat aparența unui echilibru economic chiar dacă au avut la bază condițiile unei austerități mai mult sau mai puțin asumate. Datorită noului acord de parteneriat cu Uniunea Europeană, care ne pune la dispoziție în perioada 2014-2020 a nu mai puțin de 43 de miliarde de euro, România, dacă va fi capabilă de atragerea acestor fonduri, ar trebui să-și regleze mecanismele financiare și economice astfel încât să se renunțe la parteneriatele cu FMI, cel puțin la parteneriatele pe termen lung. Totul se rezumă la disponibilitate și competență

Trimiteți un comentariu