miercuri, 3 decembrie 2014

Recuperari la firul ierbii. ANAF, o cloaca de rubedenii, partizani guvernamentali, in rest o bataie de joc.

Unde sunt banii corupţilor trimişi după gratii? În România se ştie cine a furat, dar există DOUĂ PROBLEME: nu se ştie cât exact s-a furat, iar Fiscul nu recuperează prejudiciile

de Biro ATTILA Publicat la: 03.12.2014 18:41 Ultima actualizare: 03.12.2014 18:48

Share On Facebook Twitter Share on G+

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) nu ştie în acest moment cât a recuperat din prejudiciile cauzate statului şi stabilite definitiv în dosarele penale din România. Aceasta este concluzia dezbatarii ExpertForum privind confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni. Numai anul acesta, DNA a pus sechestre pe bunuri a căror valoare cumulată este de 150 milioane euro. În 2013, în toate dosarele penale din România s-au constatat prejudicii de 2 miliarde de euro. Nimeni nu ştie însă din aceste 2 miliarde de euro cât este prejudiciu cauzat bugetului de stat şi cât unor entităţi private.

7,6 milioane euro au fost supuse confiscării de instanţe în 2013 în dosarele penale soluţionate definitiv. Acesta este singura cifră certă pe care autorităţile o pot oferi. Nimeni nu ştie însă cât din cele 7,6 milioane euro a recuperat ANAF, pentru că instituţia susţine că orice informaţie despre acest tip de proceduri este confidenţială. Un exemplu ilustrativ este dosarul ICA, în care statul are de recuperat 60 milioane euro.

ExpertForum a organizat miercuri o dezbatere privind modul în care statul român recuperează prejudiciile din dosarele penale. La dezbatare au participat Daniel Morar, judecător al Curţii Constituţionale, reprezentanţi ai DNA, Ministerului Justiţiei, dar şi ai ANAF. ExpertForum a prezentat şi o analiză a procedurilor privind recuperarea prejudiciilor. Concluziile dezbaterilor au fost următoarele:

ANAF, instituţia care este responsabilă de recuperarea prejudiciilor, nu acţionează şi, în consecinţă, rata de executare a sentinţelor judecătoreşti este mică.

► Nu există date clare privind nivelul prejudiciului suferit de bugetul statului an de an din perspectiva daunele stabilite de parchete şi instanţe. Există doar o cifră globală de 2 miliarde euro - prejudicii constatate în toate dosarele penale de până acum. De altfel, chiar un reprezentant al ANAF prezent la dezbatarea ExpertForum a declarat că instituţia nu are o evaluare globală pe recuperarea prejudiciilor.

► Nu există un control public al activităţii de recuperare a prejudiciilor de la ANAF.

► Singurele cifre certe sunt cele legate de dispoziiţiile de confiscare date de instanţe: 7,6 milioane în 2013.

► Nu există însă date precise cât din această sumă a fost recuperată de stat.

►Soluţia ExpertForum la problema recuperării prejudiciilor este crearea unei noi instituţii independente de ANAF care să se ocupe numai de această chestiune.

Ce înseamnă suma de 2 miliarde

În 2013, potrivit Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni al Ministerului Justiţiei, toate parchetele din România au constatat prin rechizitorii că bugetul statului a fost prejudiciat cu aproape 2 miliarde de euro. În aceste 2 miliarde de euro sunt incluse, pe lângă daunele cauzate statului, şi daunele cauzate persoanelor fizice sau companiilor private. E de subliniat că nu există o statistică oficială a prejudiciilor cauzate bugetului de stat. Din aceste 2 miliarde de euro, pentru 434 de milioane euro s-au pus sechestre.

Singura cifră exactă emisă oficial de MJ este cea a bunurilor confiscate de instanţe. Astfel, pe anul 2013, au fost contabilizate din confiscări (fie ele speciale sau extinse) 7,6 milioane euro.

Din nou, trebuie menţionat faptul că vorbim în acest caz de bunuri pentru care instanţele au dispus confiscarea. Asta nu înseamnă că acestea sunt acum în proprietatea statului. De preluarea şi cofiscarea în fapt a bunurilor se ocupă tot ANAF, care nu a prezentat public vreodată o statistică cu ce a confiscat. În acest moment, după cum subliniază ExpertForum, nu există o analiză a modului în care sentinţele de confiscare date de instanţe sunt puse în aplicare de ANAF.

DESCARCĂ AICI ANALIZA EXPERFORUM

În privinţa recuperării prejudiciilor din dosarele penale, în România există următoarele proceduri:

► Confiscarea specială, care este prevăzută la articolul 112 din Noul Cod Penal. În esenţă, această procedură vizează confiscarea bunurilor provenite dintr-o faptă penală. În acest caz, se pot confisca doar bunurile persoanei judecate şi nu se prevede confiscarea de la o rudă căreia i-a înstrăinat averea, spre exemplu.

► Confiscarea extinsă rezolvă exact problema de mai sus. „Codul Penal românesc a inclus începând cu 2012 măsura confiscării extinse: art. 1121. Aceasta permite instanţei de judecată să confişte mai mult decât bunurile provenite din infracţiunile deduse judecăţii: se pot confisca şi bunurile obţinute cu 5 ani înainte de comiterea infracţiunii dacă ele depăşesc în mod vădit veniturile obţinute de respectiva persoană în mod licit şi dacă instanţa are convingerea ca ele provin din infracţiuni similare celor pentru care se pronunţa condamnarea”, se arată într-o analiză a ExpertForum.

► Confiscarea averilor nejustificate. În acest caz, Agenţia Naţională de Integritate poate cere instanţelor confiscarea unor bunuri sau sume de bani dacă, după evaluarea unui parlamentar, spre exemplu, constată că acesta nu poate justifica provenienţa acestora.

► Recuperarea prejudiciilor de către instituţiile publice prejudiciate. Distinct de procedurile de mai sus, dacă într-un caz de corupţie instanţa stabileşte că un infractor a prejudiciat bugetul Inspectoratului de Stat în Construcţii, de pildă, atunci suma respectivă trebuie să ajungă în bugetul ei. Astfel că această instituţie, dar şi ANAF, sunt obligate să recupereze aceste sume.

Daniel Morar, judecător al Curţii Constituţionale a explicat faptul că CCR a stabilit că, în cazul confiscării extinse, procedura nu intră în contradicţie cu articolul 44 aliniatul 8 din Constituţie care prezumă caracterul licit al dobândirii avere. Altfel spus, confiscarea extinsă este constituţională astfel că instituţiile statului nu au nici un impediment pentru a aplica această procedură. Fostul procuror şef al DNA a menţionat că şi în perioada când conducea parchetul nu existau date certe despre cât din prejudiciile constate de procurori şi confirmate de judecători sunt confiscate de ANAF. Judecătorul CCR a subliniat că grosul banilor care ar trebui să revină în bugetul statului îl reprezintă prejudiciile cauzate instituţiilor statului, cele pentru care nu se dispune confiscarea extinsă sau confiscarea specială.

Toate aceste proceduri sunt iniţiate numai după ce o instanţă constată prin sentinţă definitivă vinovăţia suspectului şi dispune recuperarea prejudiciului prin confiscare specială/extinsă/procedura civilă a ANI.

În dosarele penale, fie ele de corupţie sau evaziune fiscală, spălare de bani, etc. în prima fază, procurorul care conduce investigaţia stabileşte care este prejudiciul (cât a furat suspectul, fie că vorbim de furt din bugetul statului sau de la un privat). Următorul pas este să dispună sechestre. Adică să se asigure că cel care este suspect nu va înstrăina bunurile şi la finalul procesului statul să nu mai poată recupera prejudiciul. Pe urmă, dosarul se duce în instanţă. Acolo, judecătorul poate în timpul procesului să menţină sechestrele sau chiar să le extindă, să dispună confiscarea specială sau extinsă. În final judecătorul, dacă îl găseşte pe suspect vinovat, decide şi recuperarea prejudiciului. Asta este însă prima etapă. Nu înseamnă că, automat, banii şi bunurile ajung la stat şi se acoperă prejudiciul.

Cel mai important rol în recuperarea prejudiciilor cauzate statului îl are ANAF. Această instituţie este cea care este titulara procedurii de recuperare efectivă a daunelor cauzate statului. În acest moment, opinia publică nu ştie cât recuperează ANAF. Reprezentanţii oficiului MJ care supervizează aceste proceduri spun că rata de recuperare este undeva la 5%, însă nu există o evaluare publică oficială. De altfel, chiar un reprezentant al ANAF prezent la dezbatarea ExpertForum a declarat că instituţia nu are o evaluare globală pe recuperarea prejudiciilor.

ExpertForum: ANAF trebuie să pună în aplicare deciziile instanţelor

Faptul că ANAF nu prea recuperează prejudiciile din dosarele penale a fost constatat şi în evaluarea ExpertForum: “Rata mică a punerii în executare de către ANAF a deciziilor definitive de confiscare e un motiv de îngrijorare atât pentru reprezentanţi ai sistemului judiciar, cât şi pentru observatori externi. Se invocă deficienţe procedurale legate de responsabilităţile actorilor instituţional în procedura punerii în executare a deciziilor definitive. Au existat şi discuţii legate de prescriptibilitatea sau nu a punerii în executare a măsurii confiscării, discuţii finalizate în sensul imprescriptibilităţii. Este urgent să se elimine aceste deficienţe procedurale pentru că nepunerea în executare a deciziilor de confiscare elimină un element esenţial al deciziilor de condamnare. Este inacceptabil ca prin (in)acţiunea unei instituţii executive să se altereze o decizie definitivă a puterii judecătoreşti“.

Cum răspunde ANAF

Raluca Drăgan de la ANAF, prezentă la dezbatare, a explicat de ce instituţia nu recuperează prejudiciile. “ANAF are în lucru 3 cazuri în care s-au pronunţat confiscări extinse. Ducerea la îndeplinire a dispoziţiilor instanţelor a fost realizată cu ajutorul DNA, DIICOT şi Ministerul Justiţiei. În multe cazuri ANAF-ul, ca parte, a fost în imposibilitate de a executa şi de a aduce bani la buget deoarece majoritatea inculpaţilor nu mai deţinea bunuri pe numele lor”, a explicat Raluca Drăgan. Oficialul ANAF a recunoscut că, la nivelul direcţiei centrale, nu există o statistică oficială cu cât a recuperat fiecare din direcţiile din teritoriu.

Secretizarea procedurilor în cazul Dan Voiculescu

ANAF a fost criticată şi pentru lipsa de transparenţă. gândul a formulat o cerere în baza legii 544/2001 privind accesul la informaţii de interes public, în care solicitam ca ANAF să informeze cum decurge procedura de recuperare a prejudiciului de 60 milioane euro din dosarul lui Dan Voiculescu. Agenţia a răspuns oficial că acest tip de informaţii nu este destinat uzului public invocând secretul fiscal.

Pe de altă parte, Raluca Drăgan de la ANAF a explicat că atâta vreme cât jurnaliştii nu au solicitat numele de conturi bancare şi rulajele financiare din aceste conturi, informaţiile privind recuperarea prejudiciilor nu pot fi secretizate. În acelaşi sens, s-a pronunţat şi judecătorul CCR Daniel Morar, care a declarat că, atâta vreme cât este vorba de punerea în executare a unor hotărâri definitive, nu se poate vorbi de secretizare.

Soluţia ExpertForum la problema recuperării prejudiciilor este crearea unei noi instituţii independente de ANAF care să se ocupe numai de această chestiune. În plus, ExpertForum susţine în analiza proprie că România are nevoie şi de o instituţie care să gestioneze bunurile puse sub sechestru. “În prezent aceste bunuri se depreciază pe durata procedurilor judiciare, pierzându-şi din valoare. Bunurile mobile depozitate în condiţii improprii sau uzura morală corespunzătoare duratei procedurilor judiciare fac aproape imposibilă recuperarea prejudiciului generat prin infracţiune. Bunurile imobile rămân în majoritatea cazurilor în administrarea persoanelor trimise în judecată, care nu au interesul de a le menţine în bună stare pentru că anticipează riscul de a fi deposedate de respectivele bunuri”, arată analiza ExpertForum.

150 milioane euro sub sechestru în dosarele DNA

Consilierul procurorului şef al DNA, Marius Bulancea, a declarat, miercuri, că procurorii anticorupţie au pus sechestru, de la începutul anului până în prezent, asupra unor bunuri ce valorează 150 de milioane de euro, însă acestea vor ajunge în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani , arată Mediafax.

"Ceea ce s-a schimbat în ultimii ani este creşterea eficienţei statului în a identifica bunurile care au fost dobândite din infracţiuni şi care urmează să fie confiscate. Nu suntem nici măcar pe aproape de un ideal, de ceea ce ne-am dori, dar s-a ajuns la un punct în care doar DNA, în 2014, până acum, a instituit măsuri asigurătorii asupra unor bunuri care valorează 150 de milioane de euro", a spus Bulancea, la o dezbatere organizată în cadrul proiectului "Susţinerea confiscării extinse şi recuperării prejudiciului în România", finanţat de Uniunea Europeană.

Bulancea a adăugat că bunurile sechestrate de procurori vor intra efectiv în posesesia statului, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.

Ţinând cont că aceste bunuri sechestrate în 2014 vor fi implicate în nişte hotărâri de condamnare în România peste trei, patru, cinci ani, abia atunci vom putea vorbi că aceste bunuri vor intra efectiv în patrimoniul statului. Fiind vorba de bunuri efectiv sechestrate - 416 imobile, 93 de autoturisme - sunt bunuri a căror valorificare va trebui să se realizeze relativ uşor", a spus consilierul Laurei Codruţa Kovesi, citat de Mediafax.

Trimiteți un comentariu