luni, 16 februarie 2015

Traian Basescu


Campania de dărâmarea a Statuii lui Traian Băsescu are un singur câștigător: Victor Ponta

 Radu Pop, Redactor, Stiripesurse 
15/02/2015
revista presei
Evenimentul Zilei:
Supusă unei campanii violente, alimentate de  anchete oficiale dedicate abuzurilor Trecutului, moștenirea Antecesorului e pusă la îndoială. Și odată cu ea e pusă la îndoială și, în final, dărîmată, și Statuia. Noul Stăpîn are acum terenul gol, eliberat de Statuia Antecesorului, pentru a i se construi lui o Statuie. Ceva asemănător se petrece acum cu Statuia lui Traian Băsescu. De ce? Pentru că: 1. Dintre toți politicienii actuali, Traian Băsescu e cel mai primejdios pentru Klaus Iohannis și pentru Structurile care-l sprijină, cele care au trecut, cu dosare cu tot de partea noului Stăpîn.  Traian Băsescu a lăsat în urmă un stil puternic de președinție. Orice raportare la el a Stilului Klaus Iohannis are rezultate dezastruoase pentru Stilul Klaus Iohannis. Un Traian Băsescu pus la îndoială dă Structurilor posibilitatea de a lucra la PR-ul noului Stăpîn. Ca fost președinte, Traian Băsescu știe toate trucurile Structurilor împotriva unui adversar politic. Un Traian Băsescu credibil ar putea da bătăi de cap Structurilor trecute de partea lui Klaus Iohannis. 2. Traian Băsescu trece drept politician de Dreapta. Din acest punct de vedere, el reprezintă o primejdie nu numai pentru Klaus Iohannis, dar și pentru liderii PNL: Vasile Blaga, Alina Gorghiu, Cătălin Predoiu. Scandalul Elena Udrea, definit și printr-o extraordinară campanie de zvonuri, de informații neverificate despre Mafiotul de Traian Băsescu, are drept Obiectiv scoaterea din joc a lui Traian Băsescu. 3. Traian Băsescu are de partea sa (mai are, că n-o să țină mult!) un electorat captiv puternic, dar mai ales pe cei  porecliți Intelectualii lui Băsescu. Acest electorat trebuie descumpănit pînă la trecerea de partea lui Klaus Iohannis. Cît despre intelectuali, aceștia dacă n-au trecut deja vor găsi în campania împotriva lui Traian Băsescu motive de ochii lumii ca s-o facă... La începutul lui ianuarie 2013, Victor Ponta, flancat de Crin Antonescu, lansa campania debăsificarea României. Acesta a fost și sloganul de campanie ale lui Victor Ponta. Românii n-au marșat la acest slogan. L-au votat pe Klaus Iohannis care promitea dePSD-izarea României. Printr-una dintre acele suciri ale Istoriei, asistăm azi, sub Klaus Iohannis, la transpunerea în viață a Obiectivului PSD: Debăsificarea României. În paralel, cu tot mai evidenta PSD-izare a României. Dacă noul Președinte ar avea prin preajmă și altceva decît proști și slugi, i s-ar atrage atenția că toată campania de dărîmarea a Statuii lui Traian Băsescu are un singur cîștigător. Nu, nu el, cum îl aburesc Structurile, ci Victor Ponta!
Romania Libera:
Traian BĂSESCU a câștigat alegerile prezidențiale în noiembrie 2004, cu un program de reformare a ­statului, în care pe primul loc era lupta anticorupție. A rămas celebru sloganul de atunci „La țepe, băieți, în Piața Victoriei, după 28 noiembrie“. După 10 ani avem zeci de parlamentari, miniștri si un fost premier condamnați; zeci de procurori, judecători- condamnați; sute de pilițiști, vameși, primari, funcționari publici condamnați. Nu mai avem o Românie corupță dar fără corupți. Suntem capabili să apărăm această moștenire? Pentru a face o radiografie a reușitelor și eșecurilor lui Traian Băsescu în cele două mandate de președinte de câte cinci ani, trebuie să amintim ce a moștenit Traian Băsescu, ce fel de Românie am avut între 2001-2004, în mandatul Ion Iliescu – președinte, Adrian Năstase – premier. Întrebarea de la care pornim:  era România un stat de drept în momentul în care  Traian Băsescu a preluat mandatul de președinte:? Era respectat principiul de bază al funcționării unui stat de drept, și anume separația puterilor statului? Aveam o Justiție independentă?
Ziarul Financiar:
Economia românească a înregistrat anul trecut o creştere de 2,9%, peste aşteptările iniţiale, dar sub potenţialul de cel puţin 5% pe an. Într-o Europă unde creşterea economică se situează la zero şi ceva în cel mai bun caz, plusul economiei româneşti este chiar remarcabil. În 2013, creşterea economică a fost de 3,4%, ceea ce face ca în ultimii doi ani plusul înregistrat de România să se situeze la 6,3%. Din păcate, nimeni nu prea vorbeşte de această creştere economică, cu toate că majorarea de buget cerută de DNA vine din acest lucru. Exporturile României au atins un maxim istoric de 52 de miliarde de euro anul trecut, un plus de aproape 3 miliarde de euro faţă de 2013. Acum 15 ani, exporturile României se situau în jurul a 8-10 miliarde de dolari. Nici despre acest lucru nu se vorbeşte. Costurile de finanţare ale României au ajuns în această primăvară la noi minime istorice, statul român plătind în funcţie de scadenţă dobânzi la leu cuprinse între 1,4% pe un an, şi 2,8% pe zece ani. Obligaţiunile româneşti în euro se tranzacţionează la mai puţin de un punct procentual peste titlurile de referinţă care sunt bondurile germane. Riscul de intrare a României în faliment, măsurat prin CDS (Credit Default Swap) este la minim istoric, fiind de numai 120 de puncte de bază. La un moment dat, în 2009, CDS-ul României ajunsese la 700 de puncte de bază.

 

Trimiteți un comentariu