marți, 27 iunie 2017

Bula pesedista.


Economia sta pe o bomba cu ceas - Ce va face PSD?



Habemus premier! Mihai Tudose a fost "upgradat" de la ocupantul scaunului Economiei la cel de premier. Asta cu toate ca evaluarea lui ca ministru in Cabinetul Grindeanu nu a fost deloc pozitiva, iar Internetul a exploatat (cu glume mai mult sau mai putin sarate) declaratii de-ale lui facute in trecut. Insa lasand toata aceasta tevatura la o parte, in ce conditii de ordin fiscal preia acesta guvernarea?

Dupa patru luni in care bugetul general consolidat al Romaniei (adica sacul statului, care nu este fara fund) a fost pe excedent, iata ca luna mai a provocat o gaura atat de mare incat am trecut pe deficit. Asta inseamna ca nivelul cheltuielilor l-a depasit pe cel al veniturilor.

Inainte de a diseca aceste date, subliniem faptul ca e posibil ca datele din prima parte a anului sa nu reflecte 100% realitatea. Motivul? Finantele au introdus in buget veniturile din subventiile agricole ale Uniunii Europene care, de fapt,

merg spre beneficiari privati si nici macar nu ajung in vistieria statului.

Trecand peste acest "detaliu", sa revenim la executia pe primele 5 luni.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor

, avem un deficit de 2,17 miliarde lei, care reprezinta 0,27% din produsul intern brut (PIB).

Da, e adevarat ca este sub nivelul de 3% permis de Uniunea Europeana, insa noi ne-am asumat ca vom fi cu 0,1% sub acest prag

la finalul anului

!

Deci procentul in sine nu e important acum, ci conteaza cat de mare a fost caderea. Ei bine, vestile nu sunt deloc bune. Asta pentru ca dupa primele patru luni, bugetul consolidat era inca pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde de lei, reprezentand 0,17% din PIB, ceea ce inseamna ca executia bugetara a fost foarte slaba in luna mai, cand s-a inregistrat un deficit-record de 3,52 miliarde de lei, adica aproape triplu fata de cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut.

Daca presupunem ca deficitul va creste cu aceeasi suma ca in luna mai, in noiembrie exista sanse mari sa atingem pragul critic de 3%. Sau chiar sa-l depasim.

Mai trebuie sa avem ceva in minte: in primele 5 luni, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent, ajungand la 27,44 miliarde lei. In schimb, nivelul investitiilor s-a redus cu 55%, pana la 4,1 miliarde lei.

Tabloul care se contureaza nu este deloc roz. Insa adevaratul test va fi anul 2018. Aici se intrevad cateva scenarii.


Scenariul 1: In ciuda promisiunilor, salariile bugetarilor nu vor creste de la 1 ianuarie.

Deja PSD si-a incalcat cuvantul o data si ar putea sa o faca inca o data. La inceputul lunii iunie, ministrul deplin al Muncii la acea vreme, Lia Olguta Vasilescu,

a anuntat ca medicii si profesorii nu vor primi majorarile salariale dupa calendarul discutat pana la acea data.

Practic, cresterile salariale de 100% din domeniul Sanatatii nu se vor mai aplica integral de la 1 ianuarie 2018, ci etapizat. Nici angajatii din Invatamant nu vor primi de la inceputul anului viitor majorarea de 50% promisa, ci doar 25%.

Iar daca treaba cu deficitul se va agrava, aceste majorari vor fi amanate ori spre a doua parte sau spre finalul anului viitor. Ca doar s-au mai amanat o data.

Scenariul 2: Tertipuri.

Chiar daca vor fi majorari salariale pentru bugetari anul viitor, ele vor fi doar din pix. Lia Olguta Vasilescu a spus deja ca aceste cresteri vor fi la salariul brut, nu la cel net, iar toata sarcina fiscala ar urma sa fie aruncata pe umerii angajatilor.

Asta inseamna ca bugetarii se vor trezi cu doar cativa zeci de lei in plus in portofel

, iar statul cu colectari mai mari de taxe in visterie.

Scenariul 3: Cresteri de taxe si impozite.

Ca sa micsorezi decalajul dintre venituri si cheltuieli, una dintre metode este sa le cresti pe primele. Iar o metoda la indemana poate fi majorarea birurilor. Pana acum, PSD ne-a dat cateva indicii despre cum va putea face acest lucru. Discutiile despre impozitul global au stagnat, dar semnale exista. S-a vorbit de impozit 0% pentru cei cu venituri sub 2.000 de lei si de 10% pentru veniturile intre 2.000 si 3.000 de lei. Dar pentru cei care castiga mai mult de-atat? Se va muta povara fiscala pe cei cu venituri mari? Vom vedea.

In plus, mai ramane si situata redeventelor petroliere. In prezent, la titei si gaze, acestea reprezinta cote procentuale din valoarea productiei brute extrase, fiind stabilite, in 2004, prin Legea petrolului. Ele sunt cuprinse intre 3,5% si 13%. O noua lege in acest sens e pe masa guvernantilor de cativa ani, iar la inceputul acestui an se lua in considerare o schimbare, fie a modului de impozitare, fie a nivelurilor birurilor, o comisie interministeriala fiind formata.

Scenariul 4: Taieri si mai mari de la investitii.

Investitiile reprezinta cea mai sanatoasa metoda de a asigura pe termen mediu si lung ca banii se ruleaza cum trebuie in economie. Insa cele finantate din banii statului ar putea suferi o lovitura si mai dura anul viitor, daca deficitul va continua sa se umfle. Asa ca e posibil ca ele sa fie boicotate de tot.

Concluzie:

Nu putem anticipa care vor fi pansamentele aplicate economiei noastre anul viitor. E posibil sa fie doar unul dintre aceste scenarii, niciunul, sa se vina cu idei noi, sau sa fie o combinatie dintre ideile prezentate mai sus. Singurul lucru cert este ca PSD - partid votat la alegerile locale si parlamentare de majoritatea romanilor - are mari sanse sa guverneze pana cand bomba va exploda in toata splendoarea sa. Si atunci vom vedea cum vor scoate camasa, caci deciziile social-democratilor ne-au adus in aceasta situatie, nu-i asa?


PSD a dinamitat economia României.


Economia sta pe o bomba cu ceas - Ce va face PSD?



Habemus premier! Mihai Tudose a fost "upgradat" de la ocupantul scaunului Economiei la cel de premier. Asta cu toate ca evaluarea lui ca ministru in Cabinetul Grindeanu nu a fost deloc pozitiva, iar Internetul a exploatat (cu glume mai mult sau mai putin sarate) declaratii de-ale lui facute in trecut. Insa lasand toata aceasta tevatura la o parte, in ce conditii de ordin fiscal preia acesta guvernarea?

Dupa patru luni in care bugetul general consolidat al Romaniei (adica sacul statului, care nu este fara fund) a fost pe excedent, iata ca luna mai a provocat o gaura atat de mare incat am trecut pe deficit. Asta inseamna ca nivelul cheltuielilor l-a depasit pe cel al veniturilor.

Inainte de a diseca aceste date, subliniem faptul ca e posibil ca datele din prima parte a anului sa nu reflecte 100% realitatea. Motivul? Finantele au introdus in buget veniturile din subventiile agricole ale Uniunii Europene care, de fapt,

merg spre beneficiari privati si nici macar nu ajung in vistieria statului.

Trecand peste acest "detaliu", sa revenim la executia pe primele 5 luni.

Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor

, avem un deficit de 2,17 miliarde lei, care reprezinta 0,27% din produsul intern brut (PIB).

Da, e adevarat ca este sub nivelul de 3% permis de Uniunea Europeana, insa noi ne-am asumat ca vom fi cu 0,1% sub acest prag

la finalul anului

!

Deci procentul in sine nu e important acum, ci conteaza cat de mare a fost caderea. Ei bine, vestile nu sunt deloc bune. Asta pentru ca dupa primele patru luni, bugetul consolidat era inca pe plus, cu un excedent de 1,35 miliarde de lei, reprezentand 0,17% din PIB, ceea ce inseamna ca executia bugetara a fost foarte slaba in luna mai, cand s-a inregistrat un deficit-record de 3,52 miliarde de lei, adica aproape triplu fata de cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut.

Daca presupunem ca deficitul va creste cu aceeasi suma ca in luna mai, in noiembrie exista sanse mari sa atingem pragul critic de 3%. Sau chiar sa-l depasim.

Mai trebuie sa avem ceva in minte: in primele 5 luni, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 19,1% fata de aceeasi perioada a anului precedent, ajungand la 27,44 miliarde lei. In schimb, nivelul investitiilor s-a redus cu 55%, pana la 4,1 miliarde lei.

Tabloul care se contureaza nu este deloc roz. Insa adevaratul test va fi anul 2018. Aici se intrevad cateva scenarii.


Scenariul 1: In ciuda promisiunilor, salariile bugetarilor nu vor creste de la 1 ianuarie.

Deja PSD si-a incalcat cuvantul o data si ar putea sa o faca inca o data. La inceputul lunii iunie, ministrul deplin al Muncii la acea vreme, Lia Olguta Vasilescu,

a anuntat ca medicii si profesorii nu vor primi majorarile salariale dupa calendarul discutat pana la acea data.

Practic, cresterile salariale de 100% din domeniul Sanatatii nu se vor mai aplica integral de la 1 ianuarie 2018, ci etapizat. Nici angajatii din Invatamant nu vor primi de la inceputul anului viitor majorarea de 50% promisa, ci doar 25%.

Iar daca treaba cu deficitul se va agrava, aceste majorari vor fi amanate ori spre a doua parte sau spre finalul anului viitor. Ca doar s-au mai amanat o data.

Scenariul 2: Tertipuri.

Chiar daca vor fi majorari salariale pentru bugetari anul viitor, ele vor fi doar din pix. Lia Olguta Vasilescu a spus deja ca aceste cresteri vor fi la salariul brut, nu la cel net, iar toata sarcina fiscala ar urma sa fie aruncata pe umerii angajatilor.

Asta inseamna ca bugetarii se vor trezi cu doar cativa zeci de lei in plus in portofel

, iar statul cu colectari mai mari de taxe in visterie.

Scenariul 3: Cresteri de taxe si impozite.

Ca sa micsorezi decalajul dintre venituri si cheltuieli, una dintre metode este sa le cresti pe primele. Iar o metoda la indemana poate fi majorarea birurilor. Pana acum, PSD ne-a dat cateva indicii despre cum va putea face acest lucru. Discutiile despre impozitul global au stagnat, dar semnale exista. S-a vorbit de impozit 0% pentru cei cu venituri sub 2.000 de lei si de 10% pentru veniturile intre 2.000 si 3.000 de lei. Dar pentru cei care castiga mai mult de-atat? Se va muta povara fiscala pe cei cu venituri mari? Vom vedea.

In plus, mai ramane si situata redeventelor petroliere. In prezent, la titei si gaze, acestea reprezinta cote procentuale din valoarea productiei brute extrase, fiind stabilite, in 2004, prin Legea petrolului. Ele sunt cuprinse intre 3,5% si 13%. O noua lege in acest sens e pe masa guvernantilor de cativa ani, iar la inceputul acestui an se lua in considerare o schimbare, fie a modului de impozitare, fie a nivelurilor birurilor, o comisie interministeriala fiind formata.

Scenariul 4: Taieri si mai mari de la investitii.

Investitiile reprezinta cea mai sanatoasa metoda de a asigura pe termen mediu si lung ca banii se ruleaza cum trebuie in economie. Insa cele finantate din banii statului ar putea suferi o lovitura si mai dura anul viitor, daca deficitul va continua sa se umfle. Asa ca e posibil ca ele sa fie boicotate de tot.

Concluzie:

Nu putem anticipa care vor fi pansamentele aplicate economiei noastre anul viitor. E posibil sa fie doar unul dintre aceste scenarii, niciunul, sa se vina cu idei noi, sau sa fie o combinatie dintre ideile prezentate mai sus. Singurul lucru cert este ca PSD - partid votat la alegerile locale si parlamentare de majoritatea romanilor - are mari sanse sa guverneze pana cand bomba va exploda in toata splendoarea sa. Si atunci vom vedea cum vor scoate camasa, caci deciziile social-democratilor ne-au adus in aceasta situatie, nu-i asa?


Trimiteți un comentariu