duminică, 18 iunie 2017

Ciugud.Se poate și în România.

Deci,se poate?!Daca da,de ce astfel de exemple nu se "popularizeaza" la "stirile" posturile TV?Simplu,pentru ca astfel de exemple dauneaza politicii manageriale a posturilor care musai trebuie sa castige,ori,propagand astfel de stiri ataca si lovesc in plin "lupta anticoruptie"asa cum este inteleasa sa fie dusa de "politicienii" interesati de "progresul tarisoarei".  

> INTERVIU

> Primarul care a construit cea mai prosperă comună din

> România. „Nu există gospodărie fără apă, canal, gaz,

> internet şi asfalt“ 28 mai 2017, 06:48 deDorin

> ŢimoneaDevino fan Salvează în arhivă download pdf print

> article +10 (10 voturi) cuvinte cheie:ciugud alba primar

> gheorghe damian fonduri ue interviu 17 comentarii 13895

> share 17 inShare Aboneaza-te la newsletter Abonare Gheorghe

> Damian administrează de aproape 17 ani comuna Ciugud

> Gheorghe Damian este primarul care dacă nu ar fi existat,

> probabil ar fi trebuit inventat. Administrează de 16 ani

> comuna Ciugud din judeţul Alba, unde, aproape de fiecare

> data a fost ales cu peste 80% din voturile cetăţenilor.

> În interviul care urmează povesteşte despre cum a

> început şi cum a reuşit să aducă comuna la unul dintre

> cele mai ridicate standarde de viaţă din România. ŞTIRI

> PE ACEEAŞI TEMĂ Miracolul românesc fără precedent.

> Comuna cu 3.200 de oameni în care o... „Weekend

> Adevărul“: Cum aţi ajuns primar la Ciugud şi ce aţi

> găsit în primărie la momentul respectiv?   Gheorghe

> Damian: În 2000 m-am hotărât să candidez la primărie,

> după opt ani în care am aşteptat să se schimbe ceva în

> bine în viaţa oamenilor din Ciugud. Văzând că nu se

> întâmplă nimic am decis că schimbarea trebuie să

> înceapă cu noi. Eram candidatul cotat cu cele mai reduse

> şanse pentru că nu mă cunoştea aproape nimeni, doar

> vecinii. Mi-am făcut o campanie bazată pe nevoi şi pe

> viziunea mea cum aş fi văzut Ciugudul la vremea

> respectivă. A fost greu să ajung în turul doi, dar, în

> final, am câştigat. Ajuns primar nu a fost deloc uşor

> pentru că sunt de profesie asistent medical, nu am mai avut

> de-a face cu administraţia publică. Ciugudul era atunci o

> comună cu venituri proprii foarte mici, cam 70.000 de lei -

> 15.000 euro la valoarea de acum. Nevoile erau, însă,

> imense, nu aveam infrastructură, nu aveam nimic, toate

> clădirele publice erau demolate, străzile erau praf,

> trebuia apă, canalizare, asfalt şi multe altele   Cum

> aţi reuşit să depăşiţi problema lipsei banilor pentru

> investiţii? Singura soluţie de atunci a fost să investesc

> în oameni, să aduc alături de mine persoane tinere care

> au înţeles viziunea şi proiectul meu, împreună cu care

> am crescut în această administraţie. După aceea, am

> început să particip cu colegii la conferinţe din ţară

> şi străinătate, cursuri, ca să pot să înţeleg cât

> mai bine fenomenul şi să îmi structurez strategia cât se

> poate de sănătos. La un moment dat, am ajuns la problema

> banilor. Trebuia să facem ceva să ne câştigăm

> independenţa financiară, să nu mai depindem de cine

> conduce guvernul sau judeţul. Aşa am identificat o

> păşune în apropierea centurii muncipiului Alba Iulia, în

> afara spaţiului locativ al comunei pe care am decis să o

> transformăm în zonă industrială. A fost o decizie

> curajoasă pentru că la vremea respectivă să iei 30 de ha

> dintr-o păşune şi să o dai firmelor era considerat de

> unii o nebunie, drept pentru care am şi fost invitat la

> diverse instituţii să dau cu subsemnatul. Era anul 2005,

> când am adus primul investitor în zonă. Nu am reuşit

> acest lucru în primul mandat pentru că nu am avut

> majoritate în consiliul local. În câţiva ani zona

> industrială a devenit principalul motor de dezvoltare a

> comunei. Fără aceste investiţii am fi fost în continuare

> o comună săracă, cu probleme sociale. Aşa tindem să nu

> avem şomeri, nu avem niciun asistat social şi doar două

> persoane care primesc venitul minim garantat. Veniturile

> proprii au crescut de la 15.000 de euro în 2000, la 1

> milion de euro în prezent.   Primăria comunei Ciugud   O

> altă poveste de succes pentru comuna Ciugud sunt fondurile

> europene. Cum aţi început şi care sunt cele mai

> importante proiecte? În 2003 am fost într-o primă vizită

> de lucru în Germania unde am învăţat pentru prima data

> ce însemană fondurile europene pentru dezvoltarea unei

> comunităţi. De aici a venit totul. S-a început cu

> fondurile de preaderare, unde ne-am antrenat în scrierea de

> proiecte, fiind vorba despre sume mai mici. Ulterior au

> venit fondurile de postaderare şi am început să ne

> dezvoltăm echipa de realizare şi implementare a

> proiectelor. Astfel, am avut cel mai mare proiect de

> infrastructură din Alba, împreună cu comuna Berghin, de

> 7,5 milioane de euro. Prin acesta s-a introdus apă în

> Berghin, 46 km de reţea cu staţii de pompare şi bazine,

> 53 de km de canalizare în cele două comune, două staţii

> de epurare şi un centru de zi pentru persoane vârstnice.

> Printr-un alt proiect, implementat împreună cu comunele

> Berghin şi Daia Română, au fost asfaltaţi primii

> kilometri de drum de câmp din România. Acum am ajuns la 30

> de km de drum de câmp asfaltaţi, care leagă 3 comune,

> şapte sate şi deservesc 2.500 de hectare de teren. Pe

> traseul acestora au apărut 15 ferme de animale.   Am

> devenit un liant pentru comunele din jur, prin înfiinţarea

> primei microregiunie care cuprinde comunităţi din Alba şi

> Sibiu. Denumită „Ţara Secaşelor“, microregiunea care

> cuprinde 27 de comune din cele două judeţe. Cu paşi

> mărunţi am ajuns la 24 de milioane de euro atraşi de

> comuna noastră din fonduri europene.      De ce ar dori

> o familie să vină să trăiască la Ciugud? Răspunzând

> la această întrebare mă raportez în principal la Alba

> Iulia, de unde vin majoritatea celor care se mută la noi.

> În oraş, nu ştiu ce utilităţi sunt în zona de

> dezvoltare şi în câţi ani va ajunge să fie utilată. La

> Ciugud se găsesc toate la poartă şi aici vorbim de apă,

> gaz, canal, energie electrică, internet. Am dus canalizarea

> şi unde nu sunt case construite. Pe de altă parte, preţul

> de achiziţie al unui teren este mai mic. Dacă vorbim de

> cât face o persoană pentru a ajunge la muncă, cel din

> Ciugud va ajunge mai repede, chiar dacă distanţa este mai

> mare. Pe de altă parte, aici este o linişte pe care nu ai

> cum să o găseşti la oraş. Populaţia s-a întinerit prin

> migraţia dinspre oraş spre noi. Este îmbucurător pentru

> că mulţi oameni de calitate vin aici. În 2000, Ciugudul

> avea 2.670 de locuitori. La recensământul din 2011 erau

> 3.200, iar acum suntem mai mulţi. În plus, locuitorii din

> Ciugud au devenit tot mai fericiţi. Măsurăm gradul de

> satisfacţie şi de ceva vreme nivelul de mulţumire faţă

> de primărie este mai mare ca cel faţă de biserică. La

> această situaţie a contribuit foarte mult şi faptul că

> nu există gospodărie în comună care să nu aibă apă,

> canal, gaz, internet şi asfalt. Acolo unde mai sunt de

> realizat mici lucrări le vom finaliza în acest an prin

> proiectul de 4 milioane de euro derulat împreună cu comuna

> vecină Sântimbru.    Cum vă descurcaşi cu lucrările

> sezoniere pe care trebuie să le realizaţi în comună? Am

> ajuns la un nivel la care ne autogospodărim. Ideea a venit

> în 2004, când am vizitat o primărie din Germania, unde

> existau utilaje pentru tot cee ce era nevoie. Am venit

> acasă şi am făcut nişte calcule şi am constatat că

> într-un an am plătit chiria la un buldoexcavator mai mult

> decât a costat unul la mâna a doua. Ulterior am cumpărat

> un camion vechi cu care ne-am făcut treaba până au venit

> fondurile europene. Acum avem două buldoexcavatoare, un

> excavator, un camion cu macara dotat cu dispersor şi lama

> de zăpadă, un tractor cu tot felul de tocătoare, cilindru

> compactor şi autogreder. Tot ce înseamnă lucrări

> mărunte cum ar fi pietruit de drumuri, dezăpeziri,

> toaletări de pomi, întreţinerea spaţiilor verzi,

> reparaţii de drumuri, le facem noi.    Eoliana de la

> Şeusa asigură energia pentru iluminatul public din sat  

> După tot ceea ce aţi realizat, mai aveţi de lucru, în

> continuare, la Ciugud? Mai avem foarte mult de lucru.

> Începem să lucrăm la confortul cetăţeanului, de la

> piste de biciclete, trotuare, zone verzi, parcuri,

> activităţi culturale. Vrem să ne implicăm foarte mult

> în educaţia copiilor. Am început un proiect foarte

> intersant şi foarte benefic, denumit „patrula de mediu“

> care a avut un efect extraordinar în ceea ce priveşte

> colectarea selectivă a deşeurilor. Vom da oamenilor şi

> unităţi de compostare, iar cei care vor ajunge să

> colecteze pe toate cele patru fracţii şi vor composta

> deşeurile biodegradabile vor fi scutiţi de plata

> serviciului de salubrizare.    Cum vă descurcaţi cu

> birocraţia din România? Pot spune în cunştinţă de

> cauză că în implementarea proiectelor de finanţare cu

> fonduri europene ne omoară. Legea achiziţiilor publice

> care a fost schimbată cu gândul de simplificare a ajuns

> mult mai complicată. Propunerea de modificare făcută de

> Asociaţia Comunelor din România, unde sunt

> vicepreşedinte, a plecat de la noi sub o formă şi a

> ieşit din Parlament sub o altă formă. Este aberant ca o

> procedură de licitaţie să dureze mai mult decât lucrarea

> în sine. Îi descurajează pe primari să depună cereri de

> finanţare pe fonduri europene, mulţi alegând să meargă

> spre programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Prin

> aceasta, ţara pierde mulţi bani europeni.     „Avem

> aici mai mult decât la oraş“ Se spune că oamenii sunt

> cel mai preţios dar al unei comunităţi. Poate niciunde nu

> se vede acest lucru mai bine decât în comuna Ciugud din

> Alba. Sute de case frumoase au apărut în ultimii ani aici,

> unind satele unele de altele şi ştergând distanţele

> dintre localităţi. Curţile îngrijite, cu flori şi

> gazon, te duc cu gândul la un cartier mai nou din vreun

> oraş mai răsărit. Ceea ce ar trebui să fie normal în

> multe dintre comunele din România, capătă, prin

> comparaţie, caracter de extraordinar. Apa, gazul,

> canalizarea, alimentarea cu energie electrică, eoliana care

> alimentează iluminatul public, drumurile asfaltate către

> terenurile agricole ale oamenilor care conectează

> suplimentar toate satele din comună, zona industrială

> dezvoltată pe o fostă păşune şi transportul public

> metropolitan care leagă comuna de Alba Iulia sunt doar

> câteva elemente care cresc calitatea vieţii oamenilor.

> Finanţările europene au ajutat, dar şi oamenii au ştiut

> să le folosească.    Nu doar casele noi sunt frumoase.

> Şi cei mai bătrâni au început să îşi aranjeze casele

> şi să îşi amenajeze cu gust gospodăriile în care se

> mai găsesc încă raţe, gâşte, găini, purcei, vaci şi

> alte animale care aduc un surplus economic familiei. În

> general e un amestec nederanjant de tradiţional şi modern.

> Spre deosebire de alte zone din judeţul Alba şi din

> ţară, aproape toate terenurile sunt lucrate. Există

> exploataţii agricole de dimensiuni foarte mari, unde se

> lucrează mecanizat, dar nici parcelele de mici dimensiuni

> nu sunt lăsate de izbelişte. De asemenea, în ultimii ani

> s-au dezvoltat mai multe ferme.    „Nu credeam că o să

> locuiesc aici“ Lucia Şimon (41 de ani) nu s-a născut în

> comuna Ciugud, dar s-a mutat aici în urmă cu aproape 17

> ani. A fost cea mai bună decizie, crede ea. Are

> siguranţă, linişte, face parte dintr-o comunitate

> liniştită şi prietenoasă şi este la doar câteva minute

> de oraş. S-a mutat în satul Şeuşa cu soţul ei, Mişi.

> La scurt timp, la Şeuşa s-a mutat şi cumnatul ei

> împreună cu familia sa, întorşi din Canada şi

> stabiliţi la câteva case depărtare de ei. Soţul şi

> cumnatul au început împreună o afacere, întâi în

> construcţii şi apoi în agricultură, lucrând în prezent

> câteva zeci de hectare. Casele lor sunt moderne şi

> primitoare, practic au tot confortul pe care ţi-l poate

> oferi un oraş.    Lucia Şimon locuieşte la Ciugud de 17

> ani   „Ne-am mutat aici din 2000. Veneam la Alba, la

> soră-mea şi vedeam biserica asta şi ziceam «Doamne

> fereşte ce sat, că nici măcar trenul nu circulă

> pe-aici». Aşa am gândit prima dată, nu credeam că voi

> locui aici. A fost  cea mai bună alegere şi cea mai mare

> binecuvântare de la Dumnezeu că am ajuns să trăiesc

> aici. Eu vin dintr-o comună din judeţul Mureş unde îi

> dezastru, în sensul că sunt foarte mulţi hoţi, foarte

> multe ilegalităţi, foarte multe lucruri bune care s-ar fi

> putut face şi nu s-au făcut... De când am venit, e o

> evoluţie foarte mare. Îmi aduc aminte că atunci când am

> venit săpau pentru canalizare şi drumurile erau groaznice.

> Acuma zic eu că avem mai mult decât la oraş. Este

> linişte, dar e şi siguranţa că stau aici, de multe ori

> n-am închis nimic, dar n-am văzut să dispară ceva. De

> lucru? Se găseşte. Eu, pensionată de boală mi-am găsit

> 4 ore chiar în domeniul în care doream. În plus, soţul

> şi cumnatul lucrează împreună câteva zeci de hectare de

> teren“, spune Lucia Şimon.    „Este asfalt şi peste

> hotar, la terenurile agricole“ Ionuţ şi Adelina Haţegan

> sunt tineri: au 28 şi respectiv 29 de ani. După nuntă

> şi-au făcut împreună o casă „în regim propriu“.

> Are 80 de metri pătraţi utili, o terasă, o pivniţă şi

> poate, în viitor şi o mansardă. Casa are un living şi

> două camere pentru că tinerii au vrut să nu se întindă

> mai mult decât se cuvine şi mai ales, n-au vrut credit de

> la bancă. Spun că preţurile sunt mult mai bune, mai ales

> la terenuri şi că o casă iese mai ieftin dacă o faci

> aici. Cu un mic efort, în această vară îşi vor finaliza

> locuinţa şi se vor putea muta.    Ionuţ şi Adelina

> şi-au construit o casă la Ciugud   „De ce am rămas în

> comună? În primul rând s-a dezvoltat în foarte mult,

> este aproape de Alba, la 7-8 kilometri, ni s-au promis multe

> şi s-au şi făcut… cam astea ar fi câteva motive pentru

> care am rămas în comună. Cu maşina ajung în 10-12

> minute în Alba Iulia, dar este şi autobuz cam din oră în

> oră. Este foarte bine cu asfalt. Când eram la şcoală,

> eram singurul care ajungea în staţia de autobus murdar pe

> papuci, că la noi era noroi. De câţiva ani avem asfalt

> şi peste hotar, la terenurile agricole şi oamenii au

> început să lucreze terenuri pe care le abandonaseră că

> era greu de ajuns acolo. Eu zic că datorită asfaltului

> care uneşte patru sau cinci sate, nici nu ştiu exact, a

> reânviat agricltura. Să nu zic că se lucrează 100%, dar

> 95% dintre terenurile din comuna noastră sunt lucrate“

> spune Ionuţ.      Adelina este şi ea încântată.

> Deşi lucrează la oraş, este bucuroasă că locuieşte la

> tară: „S-a dezvoltat foarte mult satul nostru: apă

> potabilă, asfalt, canalizare, toate condiţiile care sunt

> şi la oraş. Înainte nu era nimic din toate astea şi n-am

> fi rămas, poate… acum s-au schimbat lucrurile. Zona este

> foarte frumoasă, nu este stress“.  ”E o diferenţă

> foarte mare faţă de oraş: e linişte, aer curat, avem

> teren mai mult, curte mai mare decât ne-am fi permis la

> Alba Iulia, grădină. De lucru găsim, dacă este voinţă,

> nu se pune problema să nu găsim. Mai avem şi teren, mai

> facem ceva şi pe lângă serviciu, ca să o ducem mai

> bine“, adaugă Ionuţ.    Comuna unde tinerii nu pleacă

> afară Virgil Mârza merge aproape zilnic cu bicicleta, de

> la Şeuşa la Alba Iulia. „Distanţa nu-i mare de oraş,

> îi ok. Merg cu bicicleta, fac naveta. Dacă s-ar face şi

> podul peste Mureş ar fi mult mai rapid. Eu fac acum cam

> 25-30 de minute, lejer, poate nici atât. Mă încadrez în

> jumătatea de oră de sport recomandată“, glumeşte

> tânărul. Podul peste Mureş, de fapt o pasarelă pentru

> pietoni în prezent inutilizabilă, este totuşi un subiect

> serios pentru el. O altă nevoie a comunităţii ar fi o

> capelă. În rest, omul e mulţumit de modul în care a

> evoluat comuna în ultimii ani.  Primăria a pregătit un

> proiect pentru construirea podului peste râul Mureş la

> Şeuşa, care va fi demarat imediat ce va fi găsită sursa

> de finanţare.   Virgil Mârza nu ar lăsa satul pentru

> oraş   „Îi mai bine la ţară. Avem toate condiţiile

> ca şi la oraş. Este şi de lucru… la ţară totdeauna,

> pe ţăran munca l-o înnobilat. Aici la intrare în comună

> poate aţi văzut, sunt fabrici, este o zonă industrială,

> oamenii mai lucrează şi acolo, mai lucrează pământul.

> Tot pământul este lucrat. Eu n-aş lăsa satul pentru

> oraş. Copiii sunt cu alte mentalităţi, dar dacă avem

> zona asta industrială, avem condiţii bune, sperăm să nu

> mai migreze. Ar trebui şi condiţii mai bune de

> salarizare… “, spune Gilu, cum îl cunosc vecinii. Ne

> mai spune că în ultimii ani au venit mulţi oameni în

> comună, care „şi-au dat apartamentele şi şi-au luat

> case la ţară“.    De altfel, comuna Ciugud este una

> dintre puţinele din România în care populaţia creşte.

> Constantin Haţegan, din Şeuşa, are 60 de ani şi este

> bucuros că toţi cei trei copii ai săi au rămas în

> comună. Fata şi băiatul mai mare sunt deja la casele lor,

> iar cel mai mic locuieşte încă acasă, dar speră ca şi

> acesta să rămână în Ciugud. „Vine lume în sat, nu

> prea pleacă nimeni. Înainte, de la noi mai erau doar două

> case şi se termina satul. De vreo câţiva ani au început

> să construiască în continuare şi satul s-a tot extins.

> Şi pe partea noastră, şi pe partea cealaltă, dincolo de

> vale, unde e şi mai frumos pentru că nu prea trec

> maşini“, spune Constantin. (A contribuit OVIDIU HAŢEGAN)

>     Citiţi şi:   Comuna din Alba unde copiii îi

> învaţă pe adulţi să colecteze selectiv gunoiul  

> Primarul din Ciugud, exclus din PSD Alba: ”Decizia e

> nestatutară. Nu poţi fi dat afară noaptea, pe uşa din

> dos”   Investiţii de peste 5 milioane de euro la Ciugud,

> comuna cu cea mai mare absorbţie de fonduri europene din

> ţară   Primarul din Ciugud, exclus din PSD Alba:

> ”Decizia e nestatutară. Nu poţi fi dat afară noaptea,

> pe uşa din dos”   Ce a făcut premierul Dacian Cioloş

> în comuna din Alba cu investiţii de 16 milioane de euro

> din fonduri europene   citeste totul despre: ciugud alba

> primar gheorghe damian fonduri ue interviu 

> Citeste mai

> mult: adev.ro/oqn8i3

>


Trimiteți un comentariu