marți, 27 iunie 2017

Guvern PSD, alt guvern PSD stă in padocuri. Țara se duce de râpă.

Articol: Adevărul.ro

Deficit extrem de mare, după cinci luni de guvernare









Numai cinci luni de guvernare a social-democraţilor au fost de ajuns pentru ca bugetul ţării să treacă pe deficit, care a ajuns să fie chiar de trei ori mai mare decât anul trecut, în aceeaşi perioadă.

Venituri mai mari compensate însă de cheltuieli şi mai mari au dus bugetul general consolidat pe deficit, în primele cinci luni ale acestui an, cu un minus de 2,17 miliarde lei. Această valoare este de aproape trei ori mai mare decât deficitul din primele cinci luni ale anului trecut şi se datorează în principal creşterilor salariale.

După primele cinci luni ale anului trecut, bugetul general consolidat al statului a înregistrat un deficit de 0,1% din PIB, respectiv de 782 milioane lei.

Principala cauză a creşterii abrupte a deficitului a fost majorarea cheltuielilor, în special ale celor de personal. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 100,6 miliarde lei, cu 9,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Cea mai mare creştere a fost pentru cheltuielile de personal, care s-au majorat cu aproape 20%. Ele au fost determinate atât de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, cât şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15 % a salariilor din sănătate şi educaţie începând cu 1 ianuarie 2017, a personalului din administraţia publică locală care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, de majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei începând cu 1 februarie 2017 şi de majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituţiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017.

Nici la capitolul încasări primele cinci luni nu au excelat. Veniturile au fost de 98,4 miliarde lei, cu 7,9% mai mari. Creşteri s-au înregistrat însă la capitolele contribuţii sociale, impozit pe salarii şi venit, dar numai datorită creşterilor salariale care le-au determinat, dar şi la impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale, ca urmare a majorării importurilor. În ceea ce priveşte veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere faţă de primele cinci luni ale anului 2016 cu 5%, iar încasările din accize au fost cu 9,4% mai mici.

Printre fondurile europene cu care ne putem lăuda că le-am atras au fost numai plăţile pentru agricultori, respectiv subvenţiile acordate acestora care nu ar trebui contabilizate practic în contul absorbţiei fondurilor europene.

Totodată, cheltuielile pentru investiţii au fost de numai 4,1 miliarde lei, respectiv 0,5% din PIB, ceea ce înseamnă că în luna mai numai un miliard de lei a fost cheltuit în plus faţă de ianuarie-aprilie pentru investiţii.

Execuţia bugetară îngrijorătoare din luna mai a fost semnalată de ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, într-o declaraţie din 6 iunie. „Primele indicii ne arată că, pe partea de venituri, se realizează planul. Am emoţii, vă mărturisesc, în legătură cu cheltuielile. În final, mă interesează diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Este prematur să vă spun astăzi cum ne vom închide. Cu siguranţă, vom rămâne, pe primele cinci luni, într-un echilibru bugetar", afirma atunci Ştefan, într-o conferinţă de presă.

În schimb, economiştii sunt mai pesimişti. Vicepreşedintele comisiei pentru buget-finanţe din Senat, Florin Cîţu (PNL), susţine că zice „de câteva luni că execuţia bugetară este un dezastru. „Constat cu tristeţe că am avut dreptate. Un deficit de 3 ori mai mare decât cel înregistrat anul trecut în perioada similară. Asta înainte să aplicăm legea salarizării unitare. În ritmul ăsta ajungem la ce am spus eu, deficit bugetar de 3,5%-4%", estimează Cîţu.

Totodată, Ionel Dancă, fost consilier al premierului Dacian Cioloş precizează că „cifrele de la Finanţe nu mai pot fi ţinute în frâu. Căderea guvernului Grindeanu le-a adus la lumină".

De asemenea, Ioana Petrescu, ministru de Finanţe în Guvernul Ponta, spune că „pe scurt, situaţia este tragică". „Dacă situaţia este acum mai gravă decât cea de anul trecut, cam cât crede MFP că va fi deficitul la finalul anului? Pe când trezirea la realitate, ANAF? Pe când vor accepta decidenţii că nu e posibil să scazi taxele, creşti salariile şi să scazi deficitul?", se întreabă Petrescu.

„Măsurile populiste din această perioadă au crescut deficitul bugetar şi, pe lângă riscul de a fi sancţionaţi de Comisia Europeană pentru deficit excesiv, vom plăti dobânzi mai mari la împrumuturile externe, lucru care înseamnă o îndatorare mai mare a fiecărui român, şi riscăm chiar suspendarea plăţilor din fondurile europene structurale şi de coeziune", afirmă şi deputatul european Siegfried Mureşan.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România solicită, în contextul evoluţiei bugetare, să fie stabilit ca prioritate absolută domeniul fondurilor europene, prin acreditarea autorităţilor de management şi creşterea gradului de absorbţie.

Aceştia mai doresc adoptarea de măsuri pentru creşterea investiţiilor publice pentru susţinerea relansării economice, creşterea capacităţii tehnice de implementare a programelor pentru IMM-uri şi dezvoltarea parteneriatelor public-private cu organizaţiile întreprinzătorilor în derularea activităţii agenţiilor de atragere de investiţii. Mai mult, ei vor aplicarea Codului Fiscal şi nemodificarea acestuia pentru 4 ani, pentru a se asigura stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale.


Trimiteți un comentariu