miercuri, 5 iulie 2017

Noile tehnologii au patruns și-n agricultura românească, din păcate, foarte rău pentru burta noastră

Nu vă bucurați!

Generația viitoare o sa plângă când va vedea ce are pe masă. Deja, noi cumpărăm din supermarketuri toate deșeurile alimentare produse de economiile înaintate tehnologic. Cat de curând ne vom transforma in zombii.

Am auzit din gura străinilor sa ne apărăm produsele agricole naționale, multe cultivate de țăranii nostri după tehnologii clasice si ancestrale. Bio, este un cuvânt perimat pentru gradina mea de legume. Muncesc mult dar am in farfurie, castraveţi, roșii, și multe altele, cu un gust ca pe vremea copilariei mele.




Un agricultor din Bărăgan cultivă roşii asistate de calculator. Culege 350 de tone la hectar, de zece ori mai mult decât în culturile clasice









Tehnologia de ultimă generaţie este pusă în practică şi în agricultură. De doi ani, un fermier din Bărăgan produce roşii asistate de calculator. Afacerea merge ca pe roate, iar legumele se vând bine în pieţe şi supermarketuri.

Roşiile pe care Cătălin Voinea, un fermier din Bărăgan, le produce în serele pe care le deţine în zona Chirana, judeţul Ialomiţa, sunt crescute prin tehnologia hidroponică. Sistemul inovativ, foarte răspândit în străinătate, este puţin pus în practică în România. 

 

Modul în care funcţionează este unul aproape inspirat din filmele SF. Răsadurile de legume nu sunt plantate în pământ, ci în nişte vase cu apă. În respectivul lichid sunt introduse substanţele nutritive pe care plantele le absorb din sol, în mod natural. Întreaga operaţiune este asistată prin intermediul calculatorului. Practic, un computer dozează cantitatea de nutrienţi de care o plantă are nevoie pentru a creşte. 

 

Mai mult, pentru polenizarea florilor se folosesc bondari. Aceştia sunt ţinuţi în cutii speciale şi eliberaţi printre plante pentru a le ajuta să polenizeze. 

 

 

„În pământ, totul se face după ureche. Nu poţi controla planta, nu poţi controla solul, nu poţi decide ce şi cât are nevoie o plantă. Aici însă, tehnologia ne permite controlul total, iar lupta se dă cu lumina, căldura şi umiditatea!", susţine legumicultorul Cătălin Voinea. 

 

O investiţie de 1,3 milioane de euro

 

Solariile hidroponice pe care legumicultorul le deţine la Chirana se întind pe o suprafaţă de un hectar. Ele au fost realizate în urmă cu doi ani, în baza unui proiect european, a cărui valoare a fost de 1,3 milioane de euro. 

 

 

De doi ani, Cătălin Voinea a devenit un important producător de roşii pentru pieţele din Bucureşti şi supermarketuri. Preţul pe kilogram este de 5-6 lei. Susţine că soiurile pe care le produce sunt identice cu cele care cresc în pământ. 

 

„Avem mai multe soiuri, de la cele roz, extrem de căutate în supermarket pentru gustul lor, la cele verzi, bogate în nutrienţi, sau cele roşii, soiul Montenegro, care conţine cea mai mare cantitate de licopen. 

Plantele ajung până la 18 metri într-un singur ciclu de producţie. Asta înseamnă 20-25 de etaje de producţie, iar pe fiecare etaj, planta poate produce 750 - 800 de grame de roşii", mai spune agricultorul. 

Pe parcursul unui an agricol, ferma hidroponică de la Chirana produce până la 4 cicluri de roşii asistate pe calculator. Producţia medie este de aproximativ 350 de tone/hectar, de 10 ori mai mare decât cea clasică, pe pământ.


Trimiteți un comentariu