vineri, 7 iulie 2017

Radiografia acoperirii cu personal medical in România


România, 2016: 1 medic la 345 de pacienţi. Statistici relevante pentru starea Sănătăţii









Suprasolicitaţi, îmbătrâniţi şi concentraţi în marile centre unversitare, nevoiţi să se descurce cu aparatură veche şi să se descurce cu liste tot mai lungi de pacienţi care, deşi plătesc asigurări sociale de sănătate, nu au un acces echitabil la servicii de sănătate, la fel cum se întâmplă cu bolnavii din alte ţări europene. Acesta este profilul medicilor români, conturat de Institutul Naţional de Statistică (INS). 

 

Cifrele instituiţiei arată că unui medic român îi reveneau nu mai puţin de 345 de pacienţi în anul 2016. Prea mulţi, spun specialiştii, care condamnă o calitate scăzută a actului medical. „Stăm rău comparativ cu celelalte state europene", spune medicul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR). Concret, 57.300 de medici au oferit servicii de sănătate pe parcursul anului trecut, conform INS.

 

„În ţările la care noi ţinem, respectiv Germania, Franţa, unui medic îi revin 100 de pacienţi. Suntem clar în urma lor. Problema în România e alta. Şi anume faptul că aceşti peste 50.000 de medici sunt concentraţi în marile centre universitare. Doar în Capitală avem 14.000 de doctori. Restul până la 25.000 profesează în celelalte oraşe universitare mari, respectiv Iaşi, Timişoara, Craiova, Constanţa. Cei care rămân sunt medicii care asigură serviciile medicale în restul judeţelor. O bună parte din România rămâne neacoperită", a explicat, pentru „Adevărul", medicul Gheorghe Borcean.

 

Discrepanţe majore între rural şi urban

 

Cei peste 57.000 de medici prinşi în statistica INS îşi desfăşoară activitatea în peste 60.000 de unităţi sanitare, 49.000 situate în mediul urban şi doar 11.000 localizate în mediul rural, asta cu toate că aproape jumătate din populaţia României locuieşte în sate şi în comune. Pe lângă aceşti 57.000 de medici, o parte din ei medici de familie, mai vorbim şi despre 16.000 de medici dentişti şi peste 17.000 de farmacişti. 

 

„Dacă raportăm aceste cifre la numărul de pacienţi, e clar că nevoile pacienţilor nu sunt satisfăcute. Consecinţele sunt multe: liste de aşteptare lungi, pacienţi care suferă, pacienţi care nu pot fi depistaţi la timp pentru că nu ajung să facă investigaţii, mortalitate evitabilă. Sunt peste 5.000 de oameni care mor lună de lună din cauze evitabile. Calitatea actului medical este dată şi de structura resurselor umane, iar în România, ea este dată de medici puţini, care nu mai comunică între ei. În tot acest tăvălug, cei care au de suferit sunt bolnavii", a declarat şi Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor (ANPP). 

 

Rămân medicii fără iniţiativă

 

Potrivit acestuia, exodul medicilor din 2008 şi până în prezent şi-a pus amprenta asupra sistemului, dar mai ales asupra calităţii serviciilor medicale, tot mai scăzută de la an la an. „Spitalele se depopulează de vârfurile profesionale şi rămânem, din păcate, cu medici care au o competenţă mai scăzută şi mai puţină iniţiativă. Sunt zone întregi golite de specialişti - Vaslui, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, unde nu găseşti doctori. Cei care profesau acolo au fost tentaţi să plece fie spre Iaşi, fie spre Bucureşti, fie în afară", a completat Vasile Barbu.

 

Discrepanţele cele mai mari, care nu există şi în străinătate, sunt cele dintre rural şi urban. „În  anul 2016, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind  asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico‐sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de 7,9  ori mai mulţi locuitori unui medic, de 6,1 ori mai mulţi locuitori unui medic dentist şi de 4,0 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban", notează INS, potrivit căruia doar 381 de policlinici şi ambulatorii au funcţionat în 2016 în zonele rurale. 

 

De ce se înghesuie medicii în oraşele mari

 

„Avem peste 600 de localităţi care nu au medic de familie, apoi alte câteva sute care au un singur medic de familie, iar în aceste cazuri, unuia îi revin 4.000 de pacienţi. Mai avem medici de familie navetişti, sunt unii care fac naveta şi de la 300 de kilometri. Apoi, vorbim de îmbătrânirea medicilor de familie. Doar în următorii trei ani vor ieşi la pensie 40% din medicii de familie şi, din păcate, nu are cine să vină din urmă", a precizat reprezentantul pacienţilor. 

 

La rândul său, medicul Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor, a explicat care sunt motivele pentru care medicii nu se înghesuie în cabinetele şi policlinicile din mediul rural şi nici în spitalele mici. 

 

„Ca şi chirurg, de exemplu, degeaba te duci la un spital mic dacă acolo nu există anestezist şi nu ai aparatura necesară. Stau şi scriu bilete de trimitere către Bucureşti, cu toate că sunt operaţii, cum ar fi o hernie, care nu necesită o supraspecializare din partea chirurgului. Dar pacienţii preferă să vină spre centrele universitare pentru că au mai multă încredere. Şi de aici, înghesuiala şi lipsa accesului la servicii. Logic ar fi să aibă un acces egal la tratamente, dar în România nu prea ştim ce vrem de la sistemul de sănătate", a declarat, pentru „Adevărul", Bogdan Tănase. 

 

Cum stau restul ţărilor din Europa 

 

Potrivit celor mai recente statistici făcute publice de Biroul de Statistică Europeană (Eurostat), numărul de medici la suta de mii de locuitori variază de la o ţară la alta, România numărându-se printre codaşe. De pildă, în Grecia sunt 600 de medici la suta de mii de locuitori, în timp ce în Austria sunt 500 de medici la suta de mii de locuitori, conform datelor menţionate. 

 

De asemenea, în Germania sunt peste 400 de medici la suta de mii de locuitori, în timp ce în Norvegia sunt 450 de medici la suta de mii de locuitori. Nici Elveţia nu stă rău, având 420 de medici la suta de mii de locuitori. În urma României se afşă Polonia şi Albania, mai arată clasamentul Eurostat.

 

Unde duce lipsa de prevenţie 

 

De altfel, România se clasează pe penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte procentul din populaţia feminină care a făcut un control al sânilor măcar o dată în viaţă şi pe ultimul loc în ceea ce priveşte numărul femeilor care au efectuat măcar o dată în viaţă un test Babeş-Papanicolau. 

 

Aşa arată studiul „Afecţiunile Oncologice Feminine în Români", potrivit căruia ţara noastră se află între ultimele trei ţări membre ale Uniunii Europene care nu are încă implementat un program naţional de screening pentru cancerul de sân. Iar asta în condiţiile în care procentul mortalităţii cauzate de această boală în România este de 36%, mai mare decât media europeană (29%). 

 


Trimiteți un comentariu