marți, 13 martie 2018

Umbrele vor să iasă la lumină


Gina Haspel, acuzată de tortură, prima femeie nominalizată la conducerea CIA









Gina Haspel este prima femeie nominalizată marţi la conducerea CIA, însă rolul acestei foste însărcinate cu operaţiunile clandestine în închisoarile secrete în care erau torturaţi deţinuţi ar putea să-i complice sarcina la conducerea uneia dintre cele mai mari agenţii de informaţii din lume, scrie AFP.

Haspel, în vârstă de 61 de ani, ar urma să-l înlocuiască pe Mike Pompeo, pe care Donald Trump l-a ales marţi să devină şeful diplomaţiei sale, după ce l-a destuit fără menajamente pe Rex Tillerson.

O spioană foarte experimentată în operaţiuni clandestine, ea a intrat în agenţie în 1985 şi a servit în mai multe locuri din lume, inclusiv la Londra, la sfârşitul anilor 2000.

"Gina este o spioană exemplară şi o patrioată devotată care aduce peste 30 de ani de experienţă în agenţie. Ea este totodată o conducătoare experimentată, cu o apritudine fantastică în a face lucrurile şi a-i inspira pe cei care o înconjoară", declara Mike Pompeo atunci când a numit-o numărul doi în CIA, în urmă cu un an.

Trei foşti directori CIA şi alţi conducători, inclusiv James Clapper, fostul director al serviciilor americane de informaţii, şi-au exprimat susţinerea faţă de Haspel.

În schimb, doi senatori democraţi şi-au exprimat rezervele faţă de nominalizarea sa, într-o scrisoare adresată preşedintelui Donald Trump.

"Cariera sa face ca ea să nu fie adaptată pentru acest post", apreciază senatorii Ron Wyden şi Martin Heinrich.

Ea a fost numită în 2013 la şefia Serviciului Naţional Clandestin al CIA, însă a fost înlocuită după doar câteva săptămâni, aparent din cauza unor îndoieli cu privire la responsabilitatea sa în înfiinţarea, după 11 septembrie 2001, a unor închisori secrete în străinătate, în care au fost folosite metode precum simularea înecului - asimilată torturii - în interogarea suspecţilor.

The Washington Post dezvăluia la acea vreme că ea a "gestionat o închisoare secretă în Thailanda, unde deţinuţi erau supuşi unor simulări ale înecului şi altor rele tratamente".

Cotidianul dezvăluia că Gina Haspel a fost implicată şi în distrugerea, în 2005, a unor înregistrări video compromiţătoare despre aceste tehnici "de interogare avansată" aplicată mai multor deţinuţi în Thailanda.

Avocaţii acestor deţinuţi, presupuşi membri Al-Qaida, voiau să recupereze aceste înregistrări pentru a le prezenta în tribunale.

Între persoanele supuse unor metode brutale de interogare sub responsabilitatea lui Haspel se numără doi saudiţi, şi anume Abd al-Rahim al-Nashiri - considerat drept "creierul" atentatului vizând petrolierul Limburg, în 2002, şi al atacului vizând nava americană USS Cole, în 2000 - şi Abu Zubaidah, primul presupus membru influent al reţelei islamiste capturat de către americani după atentatele de la 11 septembrie.

Un raport secret cu privire la acest program de torturi CIA a fost întocmit în 2014 de către Comisia pentru Informaţii din cadrul Senatului, însă actualul preşedinte al acestei comisii, un republican, încearcă de mai multe luni să strângă exemplarele, dând asigurări că vrea să evite divulgări.

Democraţii se tem că alesul republican vrea să distrugă toate exemplarele acestui raport şi că adevărul despre acest program CIA nu va ieşi niciodată la lumină.

Acest raport de 6.700 de pagini detaliază metodele de interogare şi condiţiile de detenţie - foarte controversate - ale suspecţilor, prin folosirea unor tehnici interzise, precum simularea înecului sau privarea de somn cu scopul de a obţine mărturisiri.

Un rezumat de 520 de pagini a fost făcut public în decembrie 2014, însă versiunea completă - clasificată - conţine detalii despre metode, participanţi şi locuri.

Fostul preşedinte Barack Obama, care se temea că acest raport are să fie "îngropat", a păstrat un exemplar pentru bibloteca sa prezidenţială de la Chicago.

Însă documentul rămâne clasificat până în 2029.



Gina Haspel, acuzată de tortură, prima femeie nominalizată la conducerea CIA









Gina Haspel este prima femeie nominalizată marţi la conducerea CIA, însă rolul acestei foste însărcinate cu operaţiunile clandestine în închisoarile secrete în care erau torturaţi deţinuţi ar putea să-i complice sarcina la conducerea uneia dintre cele mai mari agenţii de informaţii din lume, scrie AFP.

Haspel, în vârstă de 61 de ani, ar urma să-l înlocuiască pe Mike Pompeo, pe care Donald Trump l-a ales marţi să devină şeful diplomaţiei sale, după ce l-a destuit fără menajamente pe Rex Tillerson.

O spioană foarte experimentată în operaţiuni clandestine, ea a intrat în agenţie în 1985 şi a servit în mai multe locuri din lume, inclusiv la Londra, la sfârşitul anilor 2000.

"Gina este o spioană exemplară şi o patrioată devotată care aduce peste 30 de ani de experienţă în agenţie. Ea este totodată o conducătoare experimentată, cu o apritudine fantastică în a face lucrurile şi a-i inspira pe cei care o înconjoară", declara Mike Pompeo atunci când a numit-o numărul doi în CIA, în urmă cu un an.

Trei foşti directori CIA şi alţi conducători, inclusiv James Clapper, fostul director al serviciilor americane de informaţii, şi-au exprimat susţinerea faţă de Haspel.

În schimb, doi senatori democraţi şi-au exprimat rezervele faţă de nominalizarea sa, într-o scrisoare adresată preşedintelui Donald Trump.

"Cariera sa face ca ea să nu fie adaptată pentru acest post", apreciază senatorii Ron Wyden şi Martin Heinrich.

Ea a fost numită în 2013 la şefia Serviciului Naţional Clandestin al CIA, însă a fost înlocuită după doar câteva săptămâni, aparent din cauza unor îndoieli cu privire la responsabilitatea sa în înfiinţarea, după 11 septembrie 2001, a unor închisori secrete în străinătate, în care au fost folosite metode precum simularea înecului - asimilată torturii - în interogarea suspecţilor.

The Washington Post dezvăluia la acea vreme că ea a "gestionat o închisoare secretă în Thailanda, unde deţinuţi erau supuşi unor simulări ale înecului şi altor rele tratamente".

Cotidianul dezvăluia că Gina Haspel a fost implicată şi în distrugerea, în 2005, a unor înregistrări video compromiţătoare despre aceste tehnici "de interogare avansată" aplicată mai multor deţinuţi în Thailanda.

Avocaţii acestor deţinuţi, presupuşi membri Al-Qaida, voiau să recupereze aceste înregistrări pentru a le prezenta în tribunale.

Între persoanele supuse unor metode brutale de interogare sub responsabilitatea lui Haspel se numără doi saudiţi, şi anume Abd al-Rahim al-Nashiri - considerat drept "creierul" atentatului vizând petrolierul Limburg, în 2002, şi al atacului vizând nava americană USS Cole, în 2000 - şi Abu Zubaidah, primul presupus membru influent al reţelei islamiste capturat de către americani după atentatele de la 11 septembrie.

Un raport secret cu privire la acest program de torturi CIA a fost întocmit în 2014 de către Comisia pentru Informaţii din cadrul Senatului, însă actualul preşedinte al acestei comisii, un republican, încearcă de mai multe luni să strângă exemplarele, dând asigurări că vrea să evite divulgări.

Democraţii se tem că alesul republican vrea să distrugă toate exemplarele acestui raport şi că adevărul despre acest program CIA nu va ieşi niciodată la lumină.

Acest raport de 6.700 de pagini detaliază metodele de interogare şi condiţiile de detenţie - foarte controversate - ale suspecţilor, prin folosirea unor tehnici interzise, precum simularea înecului sau privarea de somn cu scopul de a obţine mărturisiri.

Un rezumat de 520 de pagini a fost făcut public în decembrie 2014, însă versiunea completă - clasificată - conţine detalii despre metode, participanţi şi locuri.

Fostul preşedinte Barack Obama, care se temea că acest raport are să fie "îngropat", a păstrat un exemplar pentru bibloteca sa prezidenţială de la Chicago.

Însă documentul rămâne clasificat până în 2029.


Trimiteți un comentariu