luni, 21 mai 2018

Atac climatologic asupra Romaniei. Dumnezeu? Sau Dumnezeu știe!


Seceta severă din Bărăgan îi îngrozeşte pe fermieri, care prevăd un dezastru agricol uriaş: „E crimă curată, toate culturile sunt tarate într-un fel sau altul“









Culturile din Bărăgan sunt compromise la jumătate, iar fermierii sunt îngrijoraţi că nu mai au ce culege. Rapiţa, grâul, orzul şi porumbul au fost afectate de lipsa precipitaţiilor, iar în zonele din terasa Dunării, culturile au fost compromise de băltirile care au apărut în primăvară. Agricultorii spun că şi dacă ar ploua acum, nu s-ar rezolva nimic.

Secetă i-a îngrozit pe fermieri. Fără picătură de apă toate planurile le sunt date peste cap. Problemele apar încă de la aratul pământului. Dacă nu plouă, pământul se crapă şi lucrările sunt îngreunate. Plus că atunci cresc şi cheltuielile. 

“Când încercăm să arăm, consumul de combustibil este dublu. Utilajele merg foarte greu şi trebuie să avem grijă să nu rupem cultura", explică Aurelia Dobre, fermier la Ciocăneşti. Culturile de primăvară nu au răsărit din cauza lipsei de precipitaţii, iar câmpurile arată dezstruos.

 

“De la canton şi până la Vărăşti, dar şi în Lunca Dunării, seceta a făcut prăpăd. E crimă curată. Toate culturile sunt într-un fel sau altul tarate. Nu au avut perioade de ger pentru a sta în hibernare, atunci vegetaţia stagnează, iar planta se odihneşte şi porneşte viguroasă în primăvară. Au vegetat chinuit, au ieşit îmbătrânite. Ca şi la un copil căruia nu-i dai ce trebuie, aşa şi la plante. Dacă ajunge la vârstă adultă de 120-130 de centimetri, în loc de 2 metri, n-ai ce să mai faci. În câmp sunt pâlcuri, pâlcuri de plante care zac până mor. Iar prognoza nu vrea să ne ajute deloc", spune fermierul.

 

La un pas de faliment

 

Deşi agricultorii au pus în funcţiune sistemele de irigaţii, culturile nu sunt la un stadiu bun. Singura mulţumire a fermierilor e lucerna, prima coasă a fost bună, însă stă sub semnul întrebării următoarea recoltare.

Situaţia din câmp se reflectă negativ în buzunarele fermierilor. “Şefii noştri de la Bucureşti se ceartă, ROBOR creşte, iar leul iese ciufulit în raport cu euro. Ratele la leasing, rambursările la credite, proiectele pe care le avem în derulare ne dau dureri de cap. Peste toate acestea avem de înfruntat o concurenţă acerbă din partea străinilor care vin şi ne cumpără terenurile. Suntem la un pas de faliment. E un an foarte problematic “, spune Aurelian Dobre.

 

Recoltele record, o amintire

 

La Direcţia pentru Agricultură a Judeţului Călăraşi, funcţionarii centralizează situaţia din teren şi aşteaptă raportări de la toţi fermierii." “În unele zone, culturile sun bunicele, dar per ansamblu avem un an prost. Nu se ştie dacă mai rămâne ceva de cules. Sunt peste 1.700 de hectare de culturi calamitate numai la rapiţă: porumbul are dăunători, orzul e şiştat, grâul e piticit", spune Marioara Hărmănescu, referent agricol.

Producţiile de grâu, rapiţă, mazăre şi orz, obţinute în 2017 au fost cele mai mari din istoria ţării, conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Bărăganul s-a situat în topul regiunilor cu producţii record.

 

Dacă la grâu fermierii din Bărăgan au asistat neputincioşi cum vremea rea le fură recoltă din mână, la porumb, 2017 a fost un an excelent. Producţia s-a situate şi la peste 10 tone boabe/hectar în fermele mari, acolo unde agricultorii au folosit tehnologie înaltă, iar plantele au primit îngrijire ca la carte. În judeţul Călăraşi, anul trecut, 110.000 de hectare au fost cultivate cu porumb.

 

În privinţa producţiilor obţinute în judeţul Călăraşi, la culturile de cereale, situaţia transmisă de către DAJ Călăraşi este următoarea: la orz s-a obţinut o producţie medie de 4.600 de kilograme pe hectar, la grâu producţia a variat între 4.000 şi 6.000 de kilograme pe hectar, iar la rapiţă agricultorii au obţinut o producţie medie de 3.000 de kilograme pe hectar. 

 


Trimiteți un comentariu