luni, 4 iunie 2018

De obicei cumpăr Parizer și îl dau la câini. Nu consumați acest produs!


Tu stii ce mananci? Vrei parizer, dar stii ce cumperi de fapt? Ce inseamna CSM si la ce e bine sa te uiti pe eticheta, daca tii la sanatatea ta









Oricat de atent ar citi eticheta unui baton de parizer, consumatorul roman n-are nicio sansa sa afle ce contine acesta, de fapt.

In aceste conditii, risca sa nu inteleaga ca produsul pe care el il considera bogat in carne si sanatos contine, de fapt, doar o pasta din resturi de carne, piele, nervi si oase, careia i s-au adaugat pana la zece aditivi chimici.

Cuvantul "parizer" inseamna, potrivit DEX Online, fie "sortiment de mezel proaspat preparat din carne tocata de vita (mai ales plamani) si din slanina tocata, afumate la cald si apoi fierte", fie "varietate de salam gros facut din carne tocata foarte marunt si fiarta".

Ambele definitii au fost formulate, cel mai probabil, cu zeci de ani in urma. Intre timp, lucrurile s-au schimbat in rau, asa ca astazi oricine poate face parizer nu doar din carne si organe de vita, ci si dintr-o pasta de resturi animale, amestecata cu slanina si cu aditivi al caror consum ne-ar putea imbolnavi grav, in timp.

Consumatorul ar trebui sa afle toate aceste lucruri de pe eticheta ca sa isi aleaga, de la raft, doar parizerul despre care are suficiente informatii si pe care il considera, intr-adevar, bun pentru consum.

Legi care sa-l sprijine pe om sa afle tot ce ii trebuie exista. Din pacate, n-are cine sa le aplice, desi exista mai multe institutii, cu nenumarati functionari platiti din bani publici care ar trebui sa se ocupe cu doar cu protejarea sanatatii consumatorului roman.

Legile impun etichetare corecta, completa si precisa. Dar cine sa le respecte?

In Romania exista de mai bine de 20 de ani legi care-i obliga pe producatori sa treaca pe eticheta nu doar fiecare ingredient, ci si proportia in care a fost el folosit la prepararea parizerului.

Mai mult chiar, informatia ar trebui adusa la cunostinta consumatorului intr-o forma clara, pe care acesta sa o inteleaga, chiar daca nu are prea multe cunostinte de chimie alimentara.

Sa ne referim, pe scurt, la doar cateva dintre aceste legi, pe care producatorii ar fi trebuit sa le respecte, in ultimii ani. Inca din 1996, spre exemplu, erau in vigoare

prevederi legale care stabileau

ca "

toate ingredientele trebuie sa figureze pe ambalajele sau pe etichetele produselor alimentare preambalate, sub denumirea si in ordinea descrescatoare a importantei lor cantitative".

In plus, potrivit acelorasi prevederi, "

ponderea ingredientelor in produsul finit se indica in valori absolute sau in procente".

De atunci, legislatia s-a mai schimbat de cateva ori, iar producatorii n-au ezitat sa profite de confuzia creata odata cu adoptarea noilor dispozitii. Si nici autoritatile nu si-au dat interesul sa-i oblige sa fie onesti cu consumatorul.

Spre exemplu, in 2003, au intrat in vigoare

noi prevederi privind etichetarea alimentelor

, ceva mai nuantate decat cele din 1996. Cu toate astea, producatorii aveau, in continuare, obligatia de a eticheta parizerul intr-o maniera clara si completa, mentionand pe eticheta ingredientele alimentului si proportiile in care acestea au fost folosite.

Mai exact, "cantitatea unui ingredient sau a unei categorii de ingrediente se inscrie cu denumirea sub care este vandut alimentul ori in imediata vecinatate a acesteia, sau in lista cuprinzand ingredientele, in continuarea denumirii ingredientului sau a categoriei de ingrediente respective",

potrivit legislatiei de la acea data.

Dupa 11 ani si multe alte modificari in legislatia nationala privind etichetarea, a intrat in vigoare Regulamentul UE 1169/2011. Acesta consfintea - potrivit prevederilor Articolului 9 - ca pe eticheta produselor alimentare trebuie sa figureze doar "cantitatea de anumite ingrediente sau categorii de ingrediente".

Cu toate astea - din intelegerea noastra - exceptiile ridicate in textul regulamentului tot nu-i scuteau pe producatorii de parizer de obligatia de a mentiona pe eticheta produsului proportiile principalelor ingrediente folosite la obtinerea alimentului procesat.

Am cerut si parerea Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANCP) cu privire la obligatiile pe care producatorii de parizer le au in ceea ce priveste etichetarea produselor lor.

Mai exact, am intrebat, printre altele, daca producatorii au obligatia sa treaca pe eticheta proportiile tuturor ingredintelor parizerului. ANPC nu ne-a raspuns nici ca au, nici ca n-au, ci doar ne-a indicat articolele de lege care reglementeaza etichetarea.

Legile le citisem si noi. Problema este, insa, una de interpretare. Astfel, in intelegerea noastra, producatorii ar trebui sa scrie pe eticheta, spre exemplu, cata slanina, cata piele de pui si cata soia contine parizerul.

Care este interpretarea reprezentantilor ANPC? Institutia care ar trebui sa aiba opinii ferme, clare si toate sa fie in interesul consumatorului si al protejarii sanatatii romanilor? In primul rand, daca e sa ne luam dupa raspunsul dat, nu isi asuma nicio interpretare sau nu stie sa interpreteze textele de lege, de vreme ce ne livreaza ca informatii doar ceea ce putem gasi si in Monitorul Oficial. In al doilea rand, daca este sa ne luam dupa cum este etichetat parizerul in magazine, nu pare ca reprezentantilor ANPC sa le pese de vreo interpretare si aplicare a legii pentru protejarea consumatorului. Pentru ca rafturile magazinelor sunt pline de batoane de parizer saracacios etichetate, despre care consumatorul nu poate afla informatii esentiale. Sa ne mai intrebam de ce atatia romani trec pragurile spitalelor cu afectiuni generate de alimentatie?

Ingredientul principal: e carne si, totusi, nu prea e

Chiar daca citeste cu mare atentie, la raft, eticheta unui baton de parizer, consumatorul neavizat n-are nicio sansa sa afle ce contine acesta, de fapt. De vina pentru insuficienta informare a consumatorului sunt producatorii care fie folosesc in etichetare termeni tehnici - pe care omul obisnuit nu-i intelege - fie omit sa mentioneze proportiile in care au adaugat, in compozitia parizerului, un ingredient sau altul.

Iar cand vine vorba despre aditivi, unii ii mentioneaza cu numele substantei, altii cu notatia E, astfel ca romanul nu mai intelege aproape nimic de pe etichete.

Sa luam exemplul modului in care a fost etichat acest prim baton de parizer pe care l-am ales de la raft.

Principalul ingredient, carnea separata mecanic (CSM), este de fapt o pasta care include oase, maduva osoasa, piele, nervi, vase de sange si resturi de carne ramase pe oase, potrivit Infocons - Foto: Ziare.com

Ingredientul principal - care reprezinta, insa, doar 30% din compozitia totala a parizerului - este carnea de pasare "separata mecanic" (CSM) . Ce este, de fapt, acest ingredient? Producatorul n-a mai mentionat, lasandu-l pe consumator sa se gandeasca, daca pofteste, la niste pulpe de pui de pe care carnea a fost desprinsa cu ajutorul unor masini. Ei bine, nu asta inseamna, de fapt, CSM.

In schimb, ingredientul, numit adesea si carne "dezosata mecanic", este

potrivit InfoCons

, doar "o pasta care include oase, maduva osoasa, piele, nervi, vase de sange si resturi de carne ramase pe oase (...) un amestec de muschi si alte tesuturi care nu sunt in general considerate carne".

Chiar ANPC informeaza, la solicitarea

Ziare.com

, ca potrivit Regulamentului CE nr. 853/2004, aceasta carne separata mecanic este "

produsul obtinut prin indepartarea carnii de pe oasele acoperite de carne

dupa dezosare sau de pe carcasele de pasari,

prin mijloace mecanice care determina distrugerea sau modificarea structurii fibroase a muschilor

". Cum ar putea, insa, afla si consumatorul aceste lucruri, daca pe eticheta produsului nu scrie nimic despre asta?

Asociatia Pro Consumatori (APC) a publicat un

amplu material documentar

care prezinta amanuntit modurile in care se obtine CSM.

Potrivit specialistului citat de asociatie, prof. univ. dr. Ion Schileru, acest tip de ingredient "este considerat un produs inferior din punct de vedere social in lista de alimente a consumatorului contemporan.

Producatorii de carne includ CSM la ultima categorie in ofertele lor, in general la grupul 'Produse carne - uz industrial'.

Dar si din punct de vedere proteinic si nutritiv sunt diferente defavorabile intre CSM si carne, mai ales atunci cand consumul de produse cu CSM tinde sa se permanentizeze in dieta".

Probabil ingrijorati de sanatatea consumatorului, parte dintre producatori au ales sa faca parizer aproape fara CSM, pe care au ajuns, insa, sa-l inlocuiasca nu cu carne adevarata, ci cu slanina, cu piele de pui si cu diversi aditivi.

In consecinta, am gasit la raft un baton de parizer care continea doar 14% CSM. E si greu sa iti imaginezi ce contine produsul, de vreme ce ingredientul principal reprezinta atat de putin din compozitia totala.

Parizer care contine doar 14% carne si nici aceea macra, ci procesata mecanic. In rest, slanina, piele de pui, proteina vegetala si aditivi - Foto: Ziare.com

Un parizer are pana la 10 E-uri, dintre care unele favorizeaza aparitia bolilor grave

Producatorii care adauga carne in compozitia produsului se pot numara pe degetele unei singure maini. Toti ceilalti folosesc, in proportii variabile, pasta numita carne separata mecanic (CSM).

In plus, au nevoie de ingrediente care sa dea consistenta produsului si sa-l faca sa arate comestibil. Iata care sunt acestea, potrivit Asociatiei InfoCons:

"Pe langa aceasta pasta, parizerul mai contine sorici, piele de pui sau ambele, care nu sunt altceva decat surse de grasimi saturate. Grasimile saturate cresc riscul de aparitie a afectiunilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral si sunt un factor de risc pentru cancerele de colon si san.

Ele ar trebui sa reprezinte maxim 10% din totalul de grasimi din dieta noastra. O dieta sanatoasa contine grasimi in proportie de 30%. Cele mai bune surse de grasimi, adica grasimi nesaturate, se gasesc insa in produsele de origine vegetala - seminte, avocado, masline.

De asemenea, parizerul contine intre 1 si 3 g de sare per 100 g. Adica, daca mancam 10 felii subtiri de parizer, putem consuma pana la 3 g de sare, ceea ce inseamna peste jumatate din doza zilnica recomandata doar dintr-un aliment. Daca luam in considerare ca cele mai multe alimente pe care le cumparam contin sare, putem depasi cu usurinta doza zilnica recomandata de o lingurita".

Din nefericire, producatorii nici macar nu mentioneaza, pe eticheta, proportia de sorici sau de piele folosite la obtinerea parizerului.

Nici macar proportiile de proteina vegetala nu sunt amintite. Asta cu toate ca - potrivit modului in care

Ziare.com

a inteles legile privind etichetarea - ar trebui sa o faca.

Si mai rau este ca numarul de aditivi folositi in compoztitia parizerului poate ajunge la nu mai putin de 10, tot potrivit unui

studiu comparativ realizat de Asociatia InfoCons

. Printre cei mai folositi se numara si unii care favorizeaza aparitia unor tulburari metabolice, cum sunt difosfatii (E450), dar si nitritii de sodiu (E250) care pot contribui la aparitia cancerului.

E limpede ca, momentan, informatiile care figureaza pe etichetele batoanelor de parizer ii sunt insuficiente consumatorului roman. Iar ca lucrurile sa se schimbe, in bine, autoritatile ar trebui sa faca eforturi mai mari si sa reuseasca sa-i asigure consumatorului roman acces la informatii relevante despre produsele pe care le pune pe masa.

Pana nu vor reusi, consumatorul de la noi risca, in continuare, pe propria sanatate, sa manance produse din resturi de animale, crezand ca au fost obtinute din carne si ca sunt sanatoase.

Faceti cunostinta cu responsabilii cu protectia consumatorului in Romania

si

domeniile de care sunt responsabili

. Si

unde puteti depune sesizari si reclamatii.

Articolul face parte din Campania Ziare.com

Tu stii ce mananci?

- o campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre. De ce este important ca pe fiecare produs sa existe lizibil o lista cu toate ingredientele continute, dar si cu orice alt element (tip de procesare, ambalare etc) care ne-ar putea afecta sanatatea? Ce inseamna ingredientele sau mentiunile trecute pe eticheta? Ce spun studiile despre impactul diferitelor alimente sau ingrediente asupra sanatatii? Sunt intrebari la care vom raspunde in cadrul acestei campanii. Daca aveti si voi intrebari sau vreti sa ne semnalati nereguli pe care le intalniti in magazinele din care va faceti cumparaturile, trimiteti un mail pe adresa viatasanatoasa@ziare.com. Fiti parte din aceasta campanie, care militeaza pentru o viata sanatoasa!


Trimiteți un comentariu