luni, 11 iunie 2018

O juma de milion! O, tempora! O, mores!







Piața Victoriei din Capitală- chiristigeria jupânului Liviu Nicolae Dragnea

Text: Contibutors



Nici dacă am închide ochii și am accepta ca numărul participanților la mitingul de sâmbătă organizat de PSD să fie numărat așa cum numără Ghiță Pristanda steagurile în Scrisoarea pierdută, nu am putea ajunge la milionul visat de dl. Liviu Nicolae Dragnea.

La o numărătoare ultra-generoasă, numărul celor scoși izirciț în Piața Victoriei mai cu vorba bună, mai cu forța și cu amenințarea pierderii locurilor de muncă, mai cu politizarea școlii , așa cum aflu că ar fi stat lucrurile în Maramureș, de abia dacă am ajunge la vreo 150 000 de mii de suflete. 150.000 de suflete care au acceptat pentru o seară condiția de Ghiță Tircădău, au dansat ca ursul și au devenit familia cea mare care a apărat la ordin și după indicațiile primite de la dl. Marian Neacșu, distribuit în rolul lui domn Nae Ipingescu, onoarea de familist a d-lui Liviu Nicolae Dragnea.

Acesta s-a comportat asemenea unui jupân Dumitrache, ambetat de ideea că România sau măcar Piața Victoriei din Capitală ar putea fi transformată în chiristigeria proprie. De aici, probabil, discursu-i mai mult decât lamentabil, în care locul comediilor lui Ionescu a fost luat de emisiunile de la Realitatea tv ale lui Rareș Bogdan. Să-l auzi pe Liviu Dragnea bătând în ciocoi când insul are o avere colosală este dincolo de orice limită, este nerușinare care merge mult mai departe decât capătul anunțat de El Lider Máximo cu posesii în Teleorman și în Brazilia.

Chiristigeria în care s-a transformat Piața Victoriei a fost locul în care s-au mai dat în stambă cu câteva zeci de minute mai mult decât cele două ore rânduite glorii de moment semi-analfabete, cu diplome pe puncte ori cumpărate de la Universități de mâna a treia, dive planturoase puternic sulemenite ale unui PSD a cărui incapacitate organizatorică a fost fără drept de apel dezvăluită de inutila agitație de sâmbăta seara.

Ce poate fi mai amuzant, mai grotesc, dar și mai simptomatic pentru haosul din actuala politică de cadre a PSD decât să îl vezi pe veșnicul isterizat domn Liviu Pleșoianu care, metamorfozat în Rică Venturiano, și-a pierdut foile pe care grifonase niște lozinci ce s-au dovedit fără impact în rândul mulțimii?

Sau cum să nu râzi în hohote, ca la bâlci, văzând-o pe Gabriela Firea în chip de Zița, neajutată de vocea-i pițigăită, chinuindu-se să declame măcar o strofă dintr-una dintre cele mai celebre poezii eminesciene, la rându-i incapabilă să înfioreze auditoriul, nici măcar cât ar fi făcut-o cea mai firavă boare de vânt? Am văzut o Gabriela Firea temătoare vizibil la gândul că i-ar putea locul, datorită prestației oratorice nițeluș mai bună, d-na Lia Olguța Vasilescu din Craiova. Care și-a autoproclamat cinstea la fel de sigură precum virginitatea unei mame eroine.

Cât a fost de tragi-comică apariția d-nei Viorica Vasilica Dăncilă, străduindu-se să o joace fără greșeli pe Veta, meditând profund la realizările guvernului în timpul cusutului mondirului lui Chiriac! Slujindu-se pentru aceasta de vorbele puse pe hârtie probabil de dl. Nelu Barbu, acesta uitat în cele din urmă și lăsat în plata Domnului, așa cum i se întâmplă întotdeauna, în toate spectacolele lui Spiridon.

Chiriac a fost jucat prost de dl. Călin Popescu-Tăriceanu, poftit la miting în chip de special guest star, însă, până la urmă, cam nebăgat în seamă nici măcar de pesediștii responsabili cu organizarea, descumpăniți probabil de faptul că invitatul nci măcar nu mai amintește de făloșenia fostului model de la Apaca, ci este, o tempora, o mores! un biet bătrânel care se umflă regulat în pene dându-și importanță precum cocoșii scoși demult la pensie. Dl Tăriceanu s-a mai dovedit o dată nici mai mult, nici mai puțin decât o jucărie stricată, care, de mai bine de un an și jumătate, nu face decât să repete cam aceleași lucruri despre onoarea și demnitatea Parlamentului. Drept pentru care președintele Senatului a evoluat sâmbătă la categoria „și alții".

Pentru ca impresia de teatru prost, fără succes la public, să fie desăvârșită, pe scena mitingului a încăput în chip de amfitrion sau maestru de ceremonii și un actor cu diplomă de specialitate. Nimeni altul decât sărmanul, jalnicul Costel Constantin, Insul care în tinerețe și-a scuipat plămânii omagiindu-l pe Ceaușescu și care astăzi este tocmit cu ora spre a-l sluji pe Liviu Dragnea. Poate spre a se mai dovedi o dată continuitatea de ideologie și fapte dintre PCR și PSD. Și unul, și celălalt ahtiat după adulatori, însă foarte puțin interesat de faptul că aceștia îl laudă nu sincer, ci fiindcă aduși cu japca și convocatorul.


Trimiteți un comentariu